1 C înd a auzit Iacov că este grîu în Egipt, a zis fiilor săi:,, Pentruce staţi şi vă uitaţi unii la alţii?``

2 Ş i a zis:,, Iată, aud că este grîu în Egipt; pogorîţi-vă, şi cumpăraţi-ne grîu de acolo, ca să trăim şi să nu murim.``

3 Z ece fraţi ai lui Iosif s'au pogorît în Egipt, ca să cumpere grîu.

4 I acov n'a trimes cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teamă să nu i se întîmple vreo nenorocire.

5 F iii lui Israel au venit să cumpere şi ei grîu, împreună cu cei ce veneau pentru acelaş lucru; căci în Canaan era foamete.

6 I osif era mai mare în ţară; el vindea grîu la tot poporul din ţară. Fraţii lui Iosif au venit, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.

7 I osif, cum a văzut pe fraţii săi, i -a cunoscut; dar s'a făcut că le este străin, le -a vorbit aspru, şi le -a zis:,, De unde veniţi?`` Ei au răspuns:,, Venim din ţara Canaan, ca să cumpărăm merinde.``

8 I osif a cunoscut pe fraţii săi, dar ei nu l-au cunoscut.

9 I osif şi -a adus aminte de visurile, pe cari le visase cu privire la ei, şi le -a zis:,, Voi sînteţi iscoade; aţi venit numai ca să cercetaţi locurile slabe ale ţării.``

10 E i i-au răspuns:,, Nu, domnul meu; robii tăi au venit să cumpere hrană.

11 N oi toţi sîntem fiii aceluiaş om; sîntem oameni de treabă, robii tăi nu sînt iscoade.``

12 E l le -a zis:,, Ba nu; aţi venit să cercetaţi locurile slabe ale ţării.``

13 E i au răspuns:,, Noi, robii tăi, sîntem doisprezece fraţi, fii ai aceluiaş om, din ţara Canaan; şi iată, cel mai tînăr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este în viaţă.``

14 I osif le -a zis:,, V'am spus că sînteţi iscoade.

15 I ată cum veţi fi încercaţi. Pe viaţa lui Faraon că nu veţi ieşi de aici pînă nu va veni fratele vostru cel tînăr!

16 T rimeteţi pe unul din voi să aducă pe fratele vostru; iar voi, rămîneţi la opreală. Cuvintele voastre vor fi puse astfel la încercare, şi voi şti dacă adevărul este cu voi sau nu; altfel, pe viaţa lui Faraon că sînteţi nişte iscoade.``

17 Ş i i -a aruncat pe toţi, trei zile în temniţă.

18 A treia zi, Iosif le -a zis:,, Faceţi lucrul acesta, şi veţi trăi. Eu mă tem de Dumnezeu!

19 D acă sînteţi oameni de treabă, să rămînă unul din fraţii voştri închis în temniţa voastră; iar ceilalţi plecaţi, luaţi grîu ca să vă hrăniţi familiile,

20 ş i aduceţi-mi pe fratele vostru cel tînăr, pentru ca vorbele voastre să fie puse astfel la încercare şi să scăpaţi de moarte.`` Şi aşa au făcut.

21 E i au zis atunci unul către altul:,, Da; am fost vinovaţi faţă de fratele nostru; căci am văzut neliniştea sufletului lui, cînd ne ruga, şi nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta.``

22 R uben a luat cuvîntul, şi le -a zis:,, Nu vă spuneam eu să nu faceţi o astfel de nelegiuire faţă de băiatul acesta?`` Dar n'aţi ascultat. Acum iată că ni se cere socoteală pentru sîngele lui.``

23 E i nu ştiau că Iosif îi înţelegea, căci vorbea cu ei printr'un tîlmaci.

24 I osif a plecat la oparte dela ei, ca să plîngă. În urmă s'a întors, şi le -a vorbit; apoi a luat dintre ei pe Simeon, şi a pus să -l lege cu lanţuri în faţa lor.

25 I osif a poruncit să li se umple sacii cu grîu, să pună argintul fiecăruia în sacul lui, şi să li se dea merinde pentru drum. Şi aşa s'a făcut.

26 E i şi-au încărcat grîul pe măgari, şi au plecat.

27 U nul din ei şi -a deschis sacul ca să dea nutreţ măgarului în locul unde au mas peste noapte. A văzut argintul la gura sacului,

28 ş i a zis fraţilor săi:,, Argintul meu mi s'a dat înapoi, şi iată -l în sacul meu.`` Atunci li s'a tăiat inima; şi au zis unul altuia, tremurînd:,, Ce ne -a făcut Dumnezeu?``

29 S 'au întors la tatăl lor Iacov, în ţara Canaan, şi i-au istorisit tot ce li se întîmplase. Ei au zis:

30 O mul acela, care este domnul ţării, ne -a vorbit aspru, şi ne -a luat drept iscoade.

31 N oi i-am spus:,, Sîntem oameni de treabă, nu sîntem iscoade.

32 S întem doisprezece fraţi, fii ai tatălui nostru; unul nu mai este, şi cel mai tînăr este azi cu tatăl nostru în ţara Canaan.``

33 Ş i omul acela, care este domnul ţării, ne -a zis:,, Iată cum voi cunoaşte dacă sînteţi oameni de treabă. Lăsaţi la mine pe unul din fraţii voştri, luaţi merinde pentru familiile voastre, plecaţi,

34 ş i aduceţi-mi pe fratele vostru cel tînăr. Voi şti astfel că nu sînteţi iscoade, ci sînteţi oameni de treabă; apoi vă voi da înapoi pe fratele vostru, şi veţi putea să străbateţi ţara în voie.``

35 C înd şi-au golit sacii, iată că legătura cu argintul fiecăruia era în sacul lui. Ei şi tatăl lor au văzut legăturile cu argintul, şi s'au temut.

36 T atăl lor Iacov le -a zis:,, Voi mă lipsiţi de copii: Iosif nu mai este, Simeon nu mai este, şi voiţi să luaţi şi pe Beniamin. Toate acestea pe mine mă lovesc!``

37 R uben a zis tatălui său:,, Să-mi omori pe amîndoi fiii mei, dacă nu-ţi voi aduce înapoi pe Beniamin; dă -l în mîna mea, şi ţi -l voi aduce înapoi.``

38 I acov a zis:,, Fiul meu nu se poate pogorî împreună cu voi; căci fratele lui a murit, şi el a rămas singur; dacă i s'ar întîmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceţi, cu durere îmi veţi pogorî perii mei cei albi în locuinţa morţilor.``