1 M ai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

2 L ipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

3 N ebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

4 B ogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

5 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

6 O mul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

7 T oţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

8 C ine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

9 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

10 U nui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

11 Î nţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

12 M înia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

13 U n fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

14 C asa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

15 L enea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

16 C ine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

17 C ine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

18 P edepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

19 C el pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

20 A scultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

21 O mul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

22 C eeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

23 F rica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

24 L eneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

25 L oveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

26 C ine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

27 Î ncetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

28 U n martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

29 P edepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.