1 ( O cîntare a lui Etan, Ezrahitul.) Voi cînta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.

2 C ăci zic:,,Îndurarea are temelii vecinice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!`` -

3 A m făcut legămînt cu alesul Meu`` -zice Domnul-,, iată ce am jurat robului Meu David:

4 v oi întări sămînţa pe vecie, şi' -n veci îţi voi aşeza scaunul de domnie.``

5 C erurile laudă minunile Tale, Doamne, şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!

6 C ăci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?

7 D umnezeu este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor, şi de temut pentru toţi ceice stau în jurul Lui.

8 D oamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.

9 T u îmblînzeşti mîndria mării; cînd se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.

10 T u ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit, ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.

11 A le Tale sînt cerurile şi pămîntul, Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.

12 T u ai făcut miazănoaptea şi miazăziua; Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.

13 B raţul tău este puternic, mîna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.

14 D reptatea şi judecata sînt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea şi credincioşia sînt înaintea Feţei Tale.

15 F erice de poporul, care cunoaşte sunetul trîmbiţei, care umblă în lumina Feţei Tale, Doamne!

16 E l se bucură neîncetat de Numele Tău, şi se făleşte cu dreptatea Ta.

17 C ăci Tu eşti fala puterii lui; şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.

18 C ăci Domnul este scutul nostru, Sfîntul lui Israel este împăratul nostru.

19 A tunci ai vorbit într'o vedenie prea iubitului Tău, şi ai zis:,, Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tînăr;

20 a m găsit pe robul Meu David, şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfînt.

21 M îna Mea îl va sprijini, şi braţul Meu îl va întări.

22 V răjmaşul nu -l va prinde, şi cel rău nu -l va apăsa;

23 c i voi zdrobi dinaintea lui pe protivnicii lui, şi voi lovi pe cei ce -l urăsc.

24 C redincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el, şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.

25 V oi da în mîna lui marea, şi în dreapta lui rîurile.

26 E l Îmi va zice:,, Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi Stînca mîntuirii mele!``

27 I ar Eu îl voi face întîiul născut, cel mai înalt dintre împăraţii pămîntului.

28 Î i voi păstra totdeauna bunătatea Mea, şi legămîntul Meu îi va fi neclintit.

29 Î i voi face vecinică sămînţa, şi scaunul lui de domnie ca zilele cerurilor.

30 D acă fiii lui vor părăsi Legea Mea, şi nu vor umbla după poruncile Mele,

31 d acă vor călca orînduirile Mele, şi nu vor păzi poruncile Mele,

32 a tunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua, şi nelegiuirile cu lovituri;

33 d ar nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea dela ei, şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;

34 n u-Mi voi călca legămîntul, şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele mele.

35 A m jurat odată pe sfinţenia Mea: să mint Eu oare lui David?

36 S ămînţa lui va dăinui în veci; scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca soarele;

37 c a luna, va dăinui pe vecie, şi ca martorul credincios din cer. -(Oprire).

38 Ş i totuş, Tu l-ai îndepărtat, şi Te-ai mîniat pe unsul Tău;

39 a i nesocotit legămîntul făcut cu robul Tău; i-ai doborît şi i-ai pîngărit cununa.

40 I -ai prăbuşit toate zidurile, şi i-ai dărîmat toate cetăţuile.

41 T oţi trecătorii îl jăfuiesc, şi a ajuns de batjocura vecinilor lui.

42 A i înălţat dreapta protivnicilor lui, ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,

43 a i făcut ca ascuţişul săbiei lui să dea înapoi, şi nu l-ai sprijinit în luptă.

44 A i pus capăt strălucirii lui, şi i-ai trîntit la pămînt scaunul de domnie;

45 i -ai scurtat zilele tinereţii, şi l-ai acoperit de ruşine. -(Oprire)

46 P înă cînd, Doamne, Te vei ascunde fără încetare, şi-Ţi va arde mînia ca focul?

47 A du-ţi aminte ce scurtă este viaţa mea, şi pentruce nimic ai făcut pe toţi fiii omului.

48 E ste vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din locuinţa morţilor? -

49 U nde sînt, Doamne, îndurările Tale dintîi, pe cari le-ai jurat lui David, în credincioşia Ta?

50 A du-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, adu-ţi aminte că port în sîn ocara multor popoare;

51 a du-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne; de ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!

52 B inecuvîntat să fie Domnul în veci! Amin! Amin!