1 E lifaz din Teman a luat cuvîntul, şi a zis:

2 S e cade să dea înţeleptul ca răspuns înţelepciune deşartă? Sau să-şi umfle pieptul cu vînt de răsărit?

3 S ă se apere prin cuvinte cari n'ajută la nimic, şi prin cuvîntări cari nu slujesc la nimic?

4 T u nimiceşti chiar şi frica de Dumnezeu, nimiceşti orice simţire de evlavie faţă de Dumnezeu.

5 N elegiuirea ta îţi cîrmuieşte gura, şi împrumuţi vorbirea oamenilor vicleni.

6 N u eu, ci gura ta te osîndeşte, buzele tale mărturisesc împotriva ta.

7 T u eşti omul care s'a născut întîi? Te-ai născut tu înaintea dealurilor?

8 A i fost tu la sfaturile lui Dumnezeu; şi ai sorbit din ele înţelepciune pentru tine?

9 C e ştii tu şi să nu ştim şi noi? Ce cunoştinţă ai tu pe care să n'o avem şi noi?

10 Î ntre noi sînt peri albi, bătrîni, oameni mai înziliţi decît tatăl tău.

11 P uţin lucru sînt mîngîierile lui Dumnezeu pentru tine, şi cuvintele cari-ţi vorbesc atît de blînd?...

12 Î ncotro te trage inima, şi ce înseamnă această privire ţintă a ochilor tăi?

13 C e! împotriva lui Dumnezeu îţi îndrepţi tu mînia, şi-ţi ies din gură cuvinte ca acestea?

14 C e este omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie fără prihană?

15 D acă n'are încredere Dumnezeu nici în sfinţii Săi, dacă nici cerurile nu sînt curate înaintea Lui,

16 c u cît mai puţin fiinţa urîcioasă şi stricată-omul, care bea nelegiuirea ca apa!

17 V reau să te învăţ, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut,

18 c e au arătat înţelepţii, ce au descoperit ei, auzind dela părinţii lor,

19 c ărora singuri li se dăduse ţara, şi printre cari nici un străin nu venise încă.

20 O mul cel rău îşi duce în nelinişte toate zilele vieţii, toţi anii de cari are parte cel nelegiuit.

21 Ţ ipete de spaimă răsună la urechile lui: În mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.

22 E l nu trage nădejde să scape de întunerec, vede sabia care -l ameninţă;

23 a leargă încoace şi încolo să caute pîne, ştie că -l aşteaptă ziua întunerecului.

24 N ecazul şi neliniştea îl înspăimîntă, şi se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă.

25 C ăci a ridicat mîna împotriva lui Dumnezeu, s'a împotrivit Celui Atot Puternic,

26 ş i a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.

27 A vea faţa acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osînză,

28 ş i locuia în cetăţi nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărîmate.

29 N u se va mai îmbogăţi, averea nu -i va creşte, şi avuţia nu se va mai întinde pe pămînt.

30 N u va putea ieşi din întunerec, flacăra îi va arde mlădiţele, şi Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui.

31 D acă se încrede în rău, se înşeală, căci răul îi va fi răsplata.

32 E a va veni înainte de capătul zilelor lui, şi ramura lui nu va mai înverzi.

33 V a fi ca o viţă despoiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut.

34 C ăci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă, şi cortul omului stricat îl va mînca focul.

35 E l zămisleşte răul şi naşte răul: în sînul lui coace roade cari -l înşeală.```