1 L ăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui!``

2 A şa să zică cei răscumpăraţi de Domnul, pe cari i -a izbăvit El din mîna vrăjmaşului,

3 ş i pe cari i -a strîns din toate ţările: dela răsărit şi dela apus, dela miazănoapte şi dela mare.

4 E i pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate, şi nu găseau nicio cetate, unde să poată locui.

5 S ufereau de foame şi de sete; le tînjea sufletul în ei.

6 A tunci, în strîmtorarea lor au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor;

7 i -a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într'o cetate de locuit.

8 O , de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!

9 C ăci el a potolit setea sufletului însetat, şi a umplut de bunătăţi sufletul flămînd.

10 C ei ce şedeau în întunerec şi umbra morţii, trăiau legaţi în ticăloşie şi în fiare,

11 p entrucă se răsvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentrucă nesocotiseră sfatul Celui Prea Înalt.

12 E l le -a smerit inima prin suferinţă: au căzut, şi nimeni nu i -a ajutat.

13 A tunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor.

14 I -a scos din întunerec şi din umbra morţii, şi le -a rupt legăturile.

15 O , de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!

16 C ăci El a sfărîmat porţi de aramă, şi a rupt zăvoare de fier.

17 N ebunii, prin purtarea lor vinovată, şi prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociţi.

18 S ufletul lor se desgustase de orice hrană, şi erau lîngă porţile morţii.

19 A tunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor;

20 a trimes cuvîntul Său şi i -a tămăduit, şi i -a scăpat de groapă.

21 O , de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentu minunile Lui faţă de fiii oamenilor!

22 S ă -I aducă jertfe de mulţămiri, şi să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.

23 C eice se pogorîseră pe mare în corăbii, şi făceau negoţ pe apele cele mari,

24 a ceia au văzut lucrările Domnului şi minunile Lui în mijlocul adîncului.

25 E l a zis, şi a pus să sufle furtuna, care a ridicat valurile mării.

26 S e suiau spre ceruri, se pogorau în adînc; sufletul le era perdut în faţa primejdiei.

27 A pucaţi de ameţeală, se clătinau ca un om beat, şi zădarnică le era toată iscusinţa.

28 A tunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor.

29 A oprit furtuna, a adus liniştea, şi valurile s'au potolit.

30 E i s'au bucurat că valurile s'au liniştit, şi Domnul i -a dus în limanul dorit.

31 O , de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!

32 S ă -L înalţe în adunarea poporului, şi să -L laude în adunarea bătrînilor!

33 E l preface rîurile în pustiu, şi izvoare de apă în pămînt uscat,

34 ţ ara roditoare în ţară sărată, din pricina răutăţii locuitorilor ei.

35 T ot El preface pustiul în iaz, şi pămîntul uscat în izvoare de ape.

36 A şează acolo pe cei flămînzi, şi ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;

37 î nsămînţează ogoare, sădesc vii, şi -i culeg roadele.

38 E l îi binecuvintează, şi se înmulţesc nespus, şi nu le împuţinează vitele.

39 D acă sînt împuţinaţi şi apăsaţi prin asuprire, nenorocire şi suferinţă,

40 E l varsă dispreţul peste cei mari, şi -i face să pribegească prin pustiuri fără drum,

41 d ar ridică pe cel lipsit, izbăveşte pe cel nevoiaş, şi înmulţeşte familiile ca pe nişte turme.

42 O amenii fără prihană văd lucrul acesta şi se bucură, şi orice nelegiuire îşi închide gura!``

43 C ine este înţelept, să ia seama la aceste lucruri, şi să fie cu luare aminte la bunătăţile Domnului.