Iov - 29

picture

1 I ov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:

2 O h! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,

3 c înd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!

4 C um nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,

5 c înd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;

6 c înd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!

7 D acă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,

8 t inerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.

9 M ai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.

10 G lasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.

11 U rechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.

12 C ăci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.

13 B inecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

14 M ă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.

15 O rbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.

16 C elor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.

17 R upeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.

18 A tunci ziceam:,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.

19 A pa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.

20 S lava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`

21 O amenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.

22 D upă cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.

23 M ă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.

24 C înd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.

25 Î mi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.