Psalmi - 139

picture

1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,

2 ş tii cînd stau jos şi cînd mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gîndul.

3 Ş tii cînd umblu şi cînd mă culc, şi cunoşti toate căile mele.

4 C ăci nu-mi ajunge cuvîntul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.

5 T u mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte, şi-Ţi pui mîna peste mine.

6 O ştiinţă atît de minunată este mai pe sus de puterile mele: este prea înaltă ca s'o pot prinde.

7 U nde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?

8 D acă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;

9 D acă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,

10 ş i acolo mîna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.

11 D acă voi zice:,, Cel puţin întunerecul mă va acoperi, -şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!``

12 I ată că nici chiar întunerecul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunerecul ca lumina.

13 T u mi-ai întocmit rărunchii, Tu m'ai ţesut în pîntecele mamei mele:

14 T e laud că sînt o făptură aşa de minunată. Minunate sînt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

15 T rupul meu nu era ascuns de Tine, cînd am fost făcut într'un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adîncimile pămîntului.

16 C înd nu eram decît un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rînduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

17 C ît de nepătrunse mi se par gîndurile Tale, Dumnezeule, şi cît de mare este numărul lor!

18 D acă le număr, sînt mai multe decît boabele de nisip. Cînd mă trezesc, sînt tot cu Tine.

19 O , Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă dela mine, oameni setoşi de sînge!

20 E i vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!

21 S ă nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scîrbă de cei ce se ridică împotriva Ta?

22 D a, îi urăsc cu o ură desăvîrşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.

23 C ercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!

24 V ezi dacă sînt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!