1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.