1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

No sientas envidia por los malvados ni busques estar en su compañía,

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

porque en su corazón sólo piensan en robar y sus labios sólo hablan de cosas perversas.

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

La casa se edifica con sabiduría y se afirma con inteligencia.

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

Sus alcobas se llenan con buen juicio, y con todo bien preciado y agradable.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Es mejor ser sabio que ser fuerte; es mejor tener ciencia que mucha fuerza.

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Porque la guerra se hace con buenos planes, y la victoria se obtiene con muchos consejos.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Para el necio, la sabiduría resulta inalcanzable; entre los consejeros, no abre la boca.

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Al que sólo piensa en hacer el mal se le llama conspirador.

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Los pensamientos del necio son pecado; todo el mundo aborrece a los burlones.

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Si en momentos difíciles te rindes, muy limitada es la fuerza que tienes.

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Libera a los que marchan a la muerte; salva a los que están por ser ejecutados.

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Tal vez digas: «Esto no lo sabíamos»; pero lo sabe el que pesa los corazones, lo sabe el que observa lo que haces, el que da a cada uno lo que merecen sus obras.

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Hijo mío, prueba la miel, que es buena; ¡dulce al paladar es la miel del panal!

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Así de dulce te será la sabiduría. Si la encuentras tendrás tu recompensa, y al final tu esperanza no se verá frustrada.

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Tú, malvado, no aceches la tienda del justo ni saquees el lugar donde habita,

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

porque tal vez caiga el justo siete veces, pero otras tantas volverá a levantarse; en cambio, los impíos caerán en desgracia.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

No te alegres cuando caiga tu enemigo; que no se alegre tu corazón cuando él tropiece,

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

no sea que el Señor lo vea, y le desagrade, y deponga su enojo contra él.

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

No te enojes por causa de los malignos ni sientas envidia de los inicuos,

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

porque los malvados no tendrán buen fin; ¡la lámpara de los impíos se apagará!

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Hijo mío, teme al Señor y al rey. No te juntes con gente rebelde,

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

porque de pronto pueden ser castigados, ¡y quién sabe qué clase de castigo ellos dos pueden enviar sobre los rebeldes! Otros dichos

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Éstos son también dichos de los sabios: No está bien discriminar a nadie en el juicio.

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Al que llama justo al malvado, los pueblos lo maldicen y lo odian las naciones;

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

pero quienes lo reprenden serán felices, y sobre ellos viene gran bendición.

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Dar una buena respuesta es como dar un beso en los labios.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Comienza por preparar tus campos y por disponerte para la siembra, y después de eso construye tu casa.

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

No des falso testimonio contra tu prójimo, ni prodigues lisonjas con tus labios.

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

No digas: «Le haré lo que él me hizo. Le daré a ese hombre lo que se merece.»

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Pasé junto al campo del perezoso, junto a la viña del falto de entendimiento,

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

y vi espinos por todas partes; las ortigas cubrían toda la superficie y la cerca de piedras estaba por los suelos.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Miré esto, y lo guardé en mi memoria; lo vi, y aprendí una lección.

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Un poco de dormir, un poco de soñar, un poco de cruzarse de brazos para descansar.

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Así vendrán tu necesidad y tu pobreza: como un vago, como un mercenario.