1 U n nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. -

Mejor tener buena fama que mucha riqueza; la buena fama es mejor que la plata y el oro.

2 B ogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

El rico y el pobre coinciden en algo: a uno y otro los hizo el Señor.

3 O mul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. -

El que es astuto, ve el peligro y se esconde; el que es ingenuo, sigue adelante y es afectado.

4 R ăsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -

El Señor recompensa a los que le temen con riquezas, honra y vida, si son humildes.

5 S pini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

El camino del perverso está lleno de trampas y espinas; quien se cuida a sí mismo, se cuida de seguirlo.

6 Î nvaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -

Enseña al niño a seguir fielmente su camino, y aunque llegue a anciano no se apartará de él.

7 B ogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. -

Los ricos son los amos de los pobres; los deudores son esclavos de los prestamistas.

8 C ine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

El que siembra maldad, maldad cosechará; ¡el Señor destruirá su insolente violencia!

9 O mul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

Bendito sea quien ve a otros con bondad y comparte su pan con el indigente!

10 I zgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

Expulsa al blasfemo, y se acabarán las peleas, cesarán los pleitos y las ofensas.

11 C ine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -

El rey ama y brinda su amistad al hombre de corazón puro y labios amables.

12 O chii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.

El Señor es guardián del conocimiento, pero trastorna los planes de los traidores.

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

El perezoso arguye: «¡Hay un león en la calle! Si salgo, ¡seré hombre muerto!»

14 G ura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

Los labios de la mujer ajena son un abismo, en donde cae el que provoca la ira del Señor.

15 N ebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

La necedad va ligada al corazón del joven, pero la vara disciplinaria le quita lo necio.

16 C ine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

Oprimir al pobre para hacerse rico, o hacer al rico más rico, conduce a la pobreza. Treinta dichos egipcios

17 P leacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

Inclina tu oído y escucha las palabras de los sabios; aplica tu corazón a mi sabiduría.

18 C ăci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -

Es una delicia, si la guardas dentro de ti y si la afirmas sobre tus labios.

19 P entru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

Hoy te la he dado a conocer para que pongas tu confianza en el Señor.

20 N 'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,

¿Acaso no te he escrito treinta dichos para impartirte consejos y conocimientos?

21 c a să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -

Te he dado a conocer palabras de verdad, para que las lleves a quienes te enviaron.

22 N u despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

No te aproveches del pobre porque es pobre, ni prives al afligido de un juicio justo,

23 C ăci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -

porque el Señor defenderá su causa y les quitará la vida a quienes les quiten todo.

24 N u te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

No tengas nada que ver con gente violenta, ni te hagas amigo de gente agresiva,

25 c a nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

para que no imites su conducta y tú mismo te tiendas una trampa.

26 N u fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.

No te comprometas por otros, ni salgas fiador de nadie.

27 C ăci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?

¿Por qué han de quitarte hasta la cama si resulta que no tienes con qué pagar?

28 N u muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

No traspases los linderos de antaño que tus antepasados establecieron.

29 D acă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.

Cuando veas alguien que hace bien su trabajo, no lo verás entre gente de baja condición sino que estará en presencia de reyes.