1 M ejor tener buena fama que mucha riqueza; la buena fama es mejor que la plata y el oro.

Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. -

2 E l rico y el pobre coinciden en algo: a uno y otro los hizo el Señor.

Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

3 E l que es astuto, ve el peligro y se esconde; el que es ingenuo, sigue adelante y es afectado.

Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. -

4 E l Señor recompensa a los que le temen con riquezas, honra y vida, si son humildes.

Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -

5 E l camino del perverso está lleno de trampas y espinas; quien se cuida a sí mismo, se cuida de seguirlo.

Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

6 E nseña al niño a seguir fielmente su camino, y aunque llegue a anciano no se apartará de él.

Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -

7 L os ricos son los amos de los pobres; los deudores son esclavos de los prestamistas.

Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. -

8 E l que siembra maldad, maldad cosechará; ¡el Señor destruirá su insolente violencia!

Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

9 B endito sea quien ve a otros con bondad y comparte su pan con el indigente!

Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

10 E xpulsa al blasfemo, y se acabarán las peleas, cesarán los pleitos y las ofensas.

Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

11 E l rey ama y brinda su amistad al hombre de corazón puro y labios amables.

Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -

12 E l Señor es guardián del conocimiento, pero trastorna los planes de los traidores.

Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.

13 E l perezoso arguye: «¡Hay un león en la calle! Si salgo, ¡seré hombre muerto!»

Leneşul zice:,, Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

14 L os labios de la mujer ajena son un abismo, en donde cae el que provoca la ira del Señor.

Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

15 L a necedad va ligada al corazón del joven, pero la vara disciplinaria le quita lo necio.

Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

16 O primir al pobre para hacerse rico, o hacer al rico más rico, conduce a la pobreza. Treinta dichos egipcios

Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

17 I nclina tu oído y escucha las palabras de los sabios; aplica tu corazón a mi sabiduría.

Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

18 E s una delicia, si la guardas dentro de ti y si la afirmas sobre tus labios.

Căci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -

19 H oy te la he dado a conocer para que pongas tu confianza en el Señor.

Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

20 ¿ Acaso no te he escrito treinta dichos para impartirte consejos y conocimientos?

N'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,

21 T e he dado a conocer palabras de verdad, para que las lleves a quienes te enviaron.

ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -

22 N o te aproveches del pobre porque es pobre, ni prives al afligido de un juicio justo,

Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

23 p orque el Señor defenderá su causa y les quitará la vida a quienes les quiten todo.

Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -

24 N o tengas nada que ver con gente violenta, ni te hagas amigo de gente agresiva,

Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

25 p ara que no imites su conducta y tú mismo te tiendas una trampa.

ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

26 N o te comprometas por otros, ni salgas fiador de nadie.

Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.

27 ¿ Por qué han de quitarte hasta la cama si resulta que no tienes con qué pagar?

Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?

28 N o traspases los linderos de antaño que tus antepasados establecieron.

Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

29 C uando veas alguien que hace bien su trabajo, no lo verás entre gente de baja condición sino que estará en presencia de reyes.

Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.