1 E n cierta ocasión, Jesús fue a comer a la casa de un fariseo muy importante. Era un día de reposo, y ellos estaban acechándolo.

Într'o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape.

2 D elante de Jesús estaba un hombre enfermo de hidropesía,

Şi înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

3 y Jesús les preguntó a los intérpretes de la ley y a los fariseos: «¿Está permitido sanar en el día de reposo?»

Isus a luat cuvîntul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor:,, Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?``

4 P ero ellos no respondieron. Entonces Jesús tomó al hombre de la mano, lo sanó y lo despidió;

Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, şi i -a dat drumul.

5 l uego se dirigió a ellos, y les dijo: «¿Quién de ustedes, si su asno o su buey se cae en un pozo, no lo saca enseguida, aunque sea en día de reposo?»

Pe urmă, le -a zis:,, Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?``

6 Y nadie podía responderle. Los convidados a las bodas

Şi n'au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe.

7 C uando Jesús vio que los invitados a la mesa escogían los mejores lugares, les contó una parábola:

Apoi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis:

8 « Cuando te inviten a una boda, no vayas a sentarte en el mejor lugar, no sea que otro de los invitados sea más importante que tú,

Cînd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine,

9 y cuando venga el anfitrión te diga: “Dale tu lugar a este otro”; porque entonces, con toda vergüenza, tendrás que ir a ocupar el último lugar.

şi cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică:, Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

10 A sí que, cuando seas invitado, ve más bien a sentarte en el último lugar, para que cuando venga el anfitrión te diga: “Amigo mío, ven y siéntate más adelante”. Así serás honrado delante de los otros invitados a la mesa.

Ci, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică:, Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

11 P orque todo el que se enaltece, será humillado; y el que se humilla, será enaltecido.»

Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

12 T ambién le dijo a su anfitrión: «Cuando ofrezcas una comida o una cena, no invites a tus amigos ni a tus hermanos, ni a tus parientes y vecinos ricos, no sea que ellos también te vuelvan a invitar, y quedes así compensado.

A zis şi celui ce -L poftise:,, Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.

13 A l contrario, cuando ofrezcas un banquete, invita a los pobres y a los mancos, a los cojos y a los ciegos,

Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

14 y así serás dichoso. Porque aunque ellos no te puedan devolver la invitación, tu recompensa la recibirás en la resurrección de los justos.» Parábola de la gran cena

Şi va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.``

15 U no de los que estaban sentados con él a la mesa oyó esto, y le dijo: «Dichoso el que participe del banquete en el reino de Dios.»

Unul din ceice şedeau la masă cu El, cînd a auzit aceste vorbe, I -a zis;,, Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!``

16 E ntonces Jesús le dijo: «Un hombre ofreció un gran banquete, e invitó a muchos.

Şi Isus i -a răspuns:,, Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.

17 A la hora del banquete envió a su siervo a decir a los invitados: “Vengan, que la mesa ya está servida.”

La ceasul cinei, a trimes pe robul său să spună celor poftiţi:, Veniţi, căci iată că toate sînt gata.`

18 P ero todos ellos comenzaron a disculparse. El primero dijo: “Acabo de comprar un terreno, y tengo que ir a verlo. Por favor, discúlpame.”

Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis:, Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.`

19 O tro dijo: “Acabo de comprar cinco yuntas de bueyes, y voy a probarlas. Por favor, discúlpame.”

Un altul a zis:, Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.`

20 Y otro más dijo: “Acabo de casarme, así que no puedo asistir.”

Un altul a zis:, Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.`

21 C uando el siervo regresó, le comunicó todo esto a su señor. Entonces el dueño de la casa se enojó, y le dijo a su siervo: “Ve enseguida por las plazas y por las calles de la ciudad, y trae acá a los pobres, a los mancos, a los cojos y a los ciegos.”

Cînd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său:, Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.`

22 C uando el siervo le dijo: “Señor, se ha hecho lo que mandaste hacer, y todavía hay lugar”,

La urmă, robul a zis:, Stăpîne, s'a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.`

23 e l señor dijo al siervo: “Ve entonces por los caminos y por los atajos, y hazlos entrar por la fuerza. ¡Quiero que se llene mi casa!

Şi stăpînul a zis robului:, Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce -i vei găsi, sileşte -i să intre, ca să mi se umple casa.

24 Q uiero decirles que ninguno de los que fueron invitados disfrutará de mi cena.”» Lo que cuesta seguir a Cristo

Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.``

25 C omo grandes multitudes lo seguían, Jesús se volvió a ellos y les dijo:

Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S'a întors, şi le -a zis:

26 « Si alguno viene a mí, y no renuncia a su padre y a su madre, ni a su mujer y sus hijos, ni a sus hermanos y hermanas, y ni siquiera a su propia vida, no puede ser mi discípulo.

Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

27 Y el que no toma su cruz y me sigue, no puede ser mi discípulo.

Şi oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

28 P orque ¿quién de ustedes que quiera levantar una torre, no se sienta primero a calcular los costos, para ver si tiene todo lo que necesita para terminarla?

Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească?

29 N o sea que después de haber puesto los cimientos, se dé cuenta de que no puede terminarla, y todos los que lo sepan comiencen a burlarse de él

Pentruca nu cumva, dupăce i -a pus temelia, să nu -l poată sfîrşi, şi toţi ceice -l vor vedea, să înceapă să rîdă de el,

30 y digan: “Este hombre comenzó a construir, y no pudo terminar.”

şi să zică:, Omul acesta a început să zidească, şi n'a putut isprăvi.`

31 ¿ O qué rey que marche a la guerra contra otro rey, no se sienta primero a calcular si puede hacerle frente con diez mil soldados al que viene a atacarlo con veinte mil?

Sau care împărat, cînd merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întîi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celuice vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

32 S i no puede hacerle frente, envía una embajada al otro rey cuando éste todavía está lejos, y le propone condiciones de paz.

Altfel, pe cînd celalt împărat este încă departe, îi trimete o solie să ceară pace.

33 A sí también, cualquiera de ustedes que no renuncia a todo lo que tiene, no puede ser mi discípulo. Cuando la sal pierde su sabor

Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

34 » La sal es buena, pero si se vuelve insípida, ¿con qué puede recuperar su sabor?

Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?

35 N o sirve ni para la tierra ni para el montón de abono, y hay que tirarla. El que tenga oídos para oír, que oiga.»

Atunci nu mai este bună nici pentru pămînt, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă.``