1 A nd it came to pass, as he went into the house of one of the rulers, of the Pharisees, to eat bread on sabbath, that they were watching him.

Într'o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape.

2 A nd behold, there was a certain dropsical before him.

Şi înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

3 A nd Jesus answering spoke unto the doctors of the law and Pharisees, saying, Is it lawful to heal on the sabbath?

Isus a luat cuvîntul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor:,, Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?``

4 B ut they were silent. And taking him he healed him and let him go.

Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, şi i -a dat drumul.

5 A nd answering he said to them, Of which of you shall an ass or ox fall into a well, that he does not straightway pull him up on the sabbath day?

Pe urmă, le -a zis:,, Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?``

6 A nd they were not able to answer him to these things.

Şi n'au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe.

7 A nd he spoke a parable to those that were invited, remarking how they chose out the first places, saying to them,

Apoi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis:

8 W hen thou art invited by any one to a wedding, do not lay thyself down in the first place at table, lest perhaps a more honourable than thou be invited by him,

Cînd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine,

9 a nd he who invited thee and him come and say to thee, Give place to this, and then thou begin with shame to take the last place.

şi cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică:, Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

10 B ut when thou hast been invited, go and put thyself down in the last place, that when he who has invited thee comes, he may say to thee, Friend, go up higher: then shalt thou have honour before all that are lying at table with thee;

Ci, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică:, Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

11 f or every one that exalts himself shall be abased, and he that abases himself shall be exalted.

Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

12 A nd he said also to him that had invited him, When thou makest a dinner or a supper, call not thy friends, nor thy brethren, nor thy kinsfolk, nor rich neighbours, lest it may be they also should invite thee in return, and a recompense be made thee.

A zis şi celui ce -L poftise:,, Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.

13 B ut when thou makest a feast, call poor, crippled, lame, blind:

Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

14 a nd thou shalt be blessed; for they have not to recompense thee; for it shall be recompensed thee in the resurrection of the just.

Şi va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.``

15 A nd one of those that were lying at table with, hearing these things, said to him, Blessed he who shall eat bread in the kingdom of God.

Unul din ceice şedeau la masă cu El, cînd a auzit aceste vorbe, I -a zis;,, Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!``

16 A nd he said to him, A certain man made a great supper and invited many.

Şi Isus i -a răspuns:,, Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.

17 A nd he sent his bondman at the hour of supper to say to those who were invited, Come, for already all things are ready.

La ceasul cinei, a trimes pe robul său să spună celor poftiţi:, Veniţi, căci iată că toate sînt gata.`

18 A nd all began, without exception, to excuse themselves. The first said to him, I have bought land, and I must go out and see it; I pray thee hold me for excused.

Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis:, Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.`

19 A nd another said, I have bought five yoke of oxen, and I go to prove them; I pray thee hold me for excused.

Un altul a zis:, Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.`

20 A nd another said, I have married a wife, and on this account I cannot come.

Un altul a zis:, Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.`

21 A nd the bondman came up and brought back word of these things to his lord. Then the master of the house, in anger, said to his bondman, Go out quickly into the streets and lanes of the city, and bring here the poor and crippled and lame and blind.

Cînd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său:, Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.`

22 A nd the bondman said, Sir, it is done as thou hast commanded, and there is still room.

La urmă, robul a zis:, Stăpîne, s'a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.`

23 A nd the lord said to the bondman, Go out into the ways and fences and compel to come in, that my house may be filled;

Şi stăpînul a zis robului:, Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce -i vei găsi, sileşte -i să intre, ca să mi se umple casa.

24 f or I say to you, that not one of those men who were invited shall taste of my supper.

Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.``

25 A nd great crowds went with him; and, turning round, he said to them,

Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S'a întors, şi le -a zis:

26 I f any man come to me, and shall not hate his own father and mother, and wife, and children, and brothers, and sisters, yea, and his own life too, he cannot be my disciple;

Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

27 a nd whoever does not carry his cross and come after me cannot be my disciple.

Şi oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

28 F or which of you, desirous of building a tower, does not first sit down and count the cost, if he have what to complete it;

Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească?

29 i n order that, having laid the foundation of it, and not being able to finish it, all who see it do not begin to mock at him,

Pentruca nu cumva, dupăce i -a pus temelia, să nu -l poată sfîrşi, şi toţi ceice -l vor vedea, să înceapă să rîdă de el,

30 s aying, This man began to build and was not able to finish?

şi să zică:, Omul acesta a început să zidească, şi n'a putut isprăvi.`

31 O r what king, going on his way to engage in war with another king, does not, sitting down first, take counsel whether he is able with ten thousand to meet him coming against him with twenty thousand?

Sau care împărat, cînd merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întîi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celuice vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

32 a nd if not, while he is yet far off, having sent an embassy, he asks for terms of peace.

Altfel, pe cînd celalt împărat este încă departe, îi trimete o solie să ceară pace.

33 T hus then every one of you who forsakes not all that is his own cannot be my disciple.

Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

34 S alt good, but if the salt also has become savourless, wherewith shall it be seasoned?

Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?

35 I t is proper neither for land nor for dung; it is cast out. He that hath ears to hear, let him hear.

Atunci nu mai este bună nici pentru pămînt, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă.``