1 A nd it came to pass when Isaac had become old, and his eyes were dim so that he could not see, that he called Esau his elder son, and said to him, My son! And he said to him, Here am I.

Isaac îmbătrînise, şi ochii îi slăbiseră, aşa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, şi i -a zis:,, Fiule!``,, Iată-mă,`` i -a răspuns el.

2 A nd he said, Behold now, I am become old; I know not the day of my death.

Isaac a zis:,, Iacă am îmbătrînit, şi nu ştiu ziua morţii mele.

3 A nd now, I pray thee, take thy weapons, thy quiver and thy bow, and go out to the field and hunt me venison,

Acum dar, te rog, ia-ţi armele, tolba şi arcul, du-te la cîmp, şi adu-mi vînat.

4 a nd prepare me a savoury dish such as I love, and bring it to me that I may eat, in order that my soul may bless thee before I die.

Fă-mi o mîncare, cum îmi place mie, şi adu-mi s'o mănînc, ca să te binecuvinteze sufletul meu înainte de a muri.``

5 A nd Rebecca heard when Isaac spoke to Esau his son. And Esau went to the field to hunt venison, to bring it.

Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Şi Esau s'a dus la cîmp, ca să prindă vînatul şi să -l aducă.

6 A nd Rebecca spoke to Jacob her son, saying, Behold, I heard thy father speak to Esau thy brother, saying,

Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov:,, Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau:

7 B ring me venison, and prepare me a savoury dish, that I may eat, and bless thee before Jehovah, before my death.

Adu-mi vînat, şi fă-mi o mîncare ca să mănînc; şi te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.``

8 A nd now, my son, hearken to my voice in that which I command thee.

Acum, fiule, ascultă sfatul meu, şi fă ce îţi poruncesc.

9 G o, I pray thee, to the flock, and fetch me thence two good kids of the goats. And I will make of them a savoury dish for thy father, such as he loves.

Du-te de ia-mi din turmă doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mîncare gustoasă cum îi place;

10 A nd thou shalt bring to thy father, that he may eat, in order that he may bless thee before his death.

tu ai s'o duci tatălui tău s'o mănînce, ca să te binecuvinteze înainte de moartea lui.``

11 A nd Jacob said to Rebecca his mother, Behold, Esau my brother is a hairy man, and I am a smooth man.

Iacov a răspuns mamei sale:,, Iată, fratele meu Esau este păros, iar eu n'am păr deloc.

12 M y father perhaps will feel me, and I shall be in his sight as one who mocks, and I shall bring a curse on me, and not a blessing.

Poate că tatăl meu mă va pipăi, şi voi trece drept mincinos înaintea lui, şi, în loc de binecuvîntare, voi face să vină peste mine blestemul.``

13 A nd his mother said to him, On me thy curse, my son! Only hearken to my voice, and go, fetch.

Mamă-sa i -a zis:,, Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine! Ascultă numai sfatul meu, şi du-te de adu-mi -i.``

14 A nd he went, and fetched and brought to his mother. And his mother prepared a savoury dish such as his father loved.

Iacov s'a dus de i -a luat, şi i -a adus mamei sale, care a făcut o mîncare, cum îi plăcea tatălui său.

15 A nd Rebecca took the clothes of her elder son Esau, the costly ones which were with her in the house, and put them on Jacob her younger son;

În urmă, Rebeca a luat hainele cele bune ale lui Esau, fiul ei cel mai mare, cari se găseau acasă, şi le -a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr.

16 a nd she put the skins of the kids of the goats on his hands, and on the smooth of his neck;

I -a acoperit cu pielea iezilor mînile şi gîtul, care era fără păr.

17 a nd she gave the savoury dishes and the bread that she had prepared into the hand of her son Jacob.

Şi a dat în mîna fiului său Iacov mîncarea gustoasă şi pînea, pe cari le pregătise.

18 A nd he came to his father, and said, My father! And he said, Here am I: who art thou, my son?

El a venit la tatăl său, şi a zis:,, Tată!``,, Iată-mă``, a zis Isaac.,, Cine eşti tu, fiule?``

19 A nd Jacob said to his father, I am Esau, thy firstborn. I have done according as thou didst say to me. Arise, I pray thee, sit and eat of my venison, in order that thy soul may bless me.

Iacov a răspuns tatălui său:,, Eu sînt Esau, fiul tău cel mai mare; am făcut ce mi-ai spus. Scoală-te, rogu-te, şezi de mănîncă din vînatul meu, pentru ca să mă binecuvinteze sufletul tău!``

20 A nd Isaac said to his son, How is it that thou hast found so quickly, my son? And he said, Because Jehovah thy God put in my way.

Isaac a zis fiului său:,, Cum, l-ai şi găsit, fiule?`` Şi Iacov a răspuns:,, Domnul, Dumnezeul tău, mi l -a scos înainte.``

21 A nd Isaac said to Jacob, Come near, I pray thee, that I may feel thee, my son, whether thou be really my son Esau or not.

Isaac a zis lui Iacov:,, Apropie-te dar, să te pipăi, fiule, ca să ştiu dacă eşti cu adevărat fiul meu Esau, sau nu.``

22 A nd Jacob drew near to Isaac his father; and he felt him, and said, The voice is Jacob's voice, but the hands are the hands of Esau.

Iacov s'a apropiat de tatăl său Isaac, care l -a pipăit, şi a zis:,, Glasul este glasul lui Iacov, dar mînile sînt mînile lui Esau.``

23 A nd he did not discern him, because his hands were hairy, as his brother Esau's hands; and he blessed him.

Nu l -a cunoscut, pentrucă mînile îi erau păroase, ca mînile fratelui său Esau; şi l -a binecuvîntat.

24 A nd he said, Art thou really my son Esau? And he said, It is I.

Isaac a zis:,, Tu eşti deci fiul meu Esau?`` Şi Iacov a răspuns:,, Eu sînt.``

25 A nd he said, Bring near to me, that I may eat of my son's venison, in order that my soul may bless thee. And he brought near to him, and he ate; and he brought him wine, and he drank.

Isaac a zis:,, Adu-mi să mănînc din vînatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvinteze.`` Iacov i -a adus, şi el a mîncat; i -a adus şi vin, şi a băut.

26 A nd his father Isaac said to him, Come near, now, and kiss me, my son.

Atunci tatăl său Isaac i -a zis:,, Apropie-te dar, şi sărută-mă, fiule.``

27 A nd he came near, and kissed him. And he smelt the smell of his clothes, and blessed him, and said, See, the smell of my son is as the smell of a field which Jehovah hath blessed.

Iacov s'a apropiat, şi l -a sărutat. Isaac a simţit mirosul hainelor lui; apoi l -a binecuvîntat, şi a zis:,, Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui cîmp, pe care l -a binecuvîntat Domnul.

28 A nd God give thee of the dew of heaven, And of the fatness of the earth, And plenty of corn and new wine.

Să-ţi dea Dumnezeu rouă din cer, Şi grăsimea pămîntului, Grîu şi vin din belşug!

29 L et peoples serve thee, And races bow down to thee. Be lord over thy brethren, And let thy mother's sons bow down to thee. Cursed be they that curse thee, And blessed be they that bless thee.

Să-ţi fie supuse noroade, Şi neamuri să se închine înaintea ta! Să fii stăpînul fraţilor tăi, Şi fiii mamei tale să se închine înaintea ta! Blestemat să fie oricine te va blestema, Şi binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta.``

30 A nd it came to pass when Isaac had ended blessing Jacob, and when Jacob was only just gone out from Isaac his father, that Esau his brother came from his hunting.

Isaac sfîrşise de binecuvîntat pe Iacov, şi abea plecase Iacov dela tatăl său Isaac, cînd fratele său Esau s'a întors dela vînătoare.

31 A nd he also had prepared savoury dishes, and he brought in to his father, and said to his father, Let my father arise and eat of his son's venison, in order that thy soul may bless me.

A făcut şi el o mîncare gustoasă, pe care a adus -o tatălui său. Şi a zis tatălui său:,, Tată, scoală-te şi mănîncă din vînatul fiului tău, pentruca să mă binecuvinteze sufletul tău!``

32 A nd Isaac his father said to him, Who art thou? And he said, I am thy son, thy firstborn, Esau.

Tatăl său Isaac i -a zis:,, Cine eşti tu?`` Şi el a răspuns:,, Eu sînt fiul tău cel mai mare, Esau.``

33 T hen Isaac trembled with exceeding great trembling, and said, Who was he, then, that hunted venison and brought to me? And I have eaten of all before thou camest, and have blessed him; also blessed he shall be.

Isaac s'a spăimîntat foarte tare, şi a zis:,, Cine este atunci cel ce a prins vînat, şi mi l -a adus? Eu am mîncat din toate, înainte de a veni tu, şi l-am binecuvîntat. Deaceea va rămînea binecuvîntat.

34 W hen Esau heard the words of his father, he cried with a great and exceeding bitter cry, and said to his father, Bless me—me also, my father!

Cînd a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos mari ţipete, pline de amărăciune, şi a zis tatălui său:,, Binecuvintează-mă şi pe mine, tată!``

35 A nd he said, Thy brother came with subtilty, and has taken away thy blessing.

Isaac a zis:,, Fratele tău a venit cu vicleşug, şi ţi -a luat binecuvîntarea.``

36 A nd he said, Is it not therefore he was named Jacob, for he has supplanted me now twice? He took away my birthright, and behold, now he has taken away my blessing. And he said, Hast thou not reserved a blessing for me?

Esau a zis:,, Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov; căci m'a înşelat de două ori. Mi -a luat dreptul de întîi născut, şi iată -l acum că a venit de mi -a luat şi binecuvîntarea!`` Şi a zis:,, N-ai păstrat nici o binecuvîntare pentru mine?``

37 A nd Isaac answered and said to Esau, Behold, I have made him lord over thee, and all his brethren have I given to him for servants, and with corn and new wine have I supplied him—and what can I do now for thee, my son?

Isaac a răspuns, şi a zis lui Esau:,, Iată, l-am făcut stăpîn peste tine, şi i-am dat ca slujitori pe toţi fraţii lui, l-am înzestrat cu grîu şi vin din belşug: ce mai pot face oare pentru tine, fiule?``

38 A nd Esau said to his father, Hast thou then but one blessing, my father? bless me—me also, my father! And Esau lifted up his voice and wept.

Esau a zis tatălui său:,, N'ai decît această singură binecuvîntare, tată? Binecuvintează-mă şi pe mine, tată!`` Şi Esau a ridicat glasul şi a plîns.

39 A nd Isaac his father answered and said to him, Behold, thy dwelling shall be of the fatness of the earth, And of the dew of heaven from above;

Tatăl său Isaac a răspuns, şi i -a zis:,, Iată! Locuinţa ta va fi lipsită de grăsimea pămîntului Şi de roua cerului, de sus.

40 A nd by thy sword shalt thou live; And thou shalt serve thy brother; And it shall come to pass when thou rovest about, That thou shalt break his yoke from off thy neck.

Vei trăi din sabia ta, Şi vei sluji fratelui tău; Dar cînd te vei răscula, Vei scutura jugul lui de pe gîtul tău!``

41 A nd Esau hated Jacob because of the blessing with which his father had blessed him. And Esau said in his heart, The days of mourning for my father are at hand, and I will slay my brother Jacob.

Esau a prins ură pe Iacov, din pricina binecuvîntării, cu care -l binecuvîntase tatăl său. Şi Esau zicea în inima sa:,, Zilele de bocet pentru tatăl meu sînt aproape, şi apoi am să ucid pe fratele meu Iacov.``

42 A nd the words of Esau her elder son were told to Rebecca. And she sent and called Jacob her younger son, and said to him, Behold, thy brother Esau, as touching thee, comforts himself that he will kill thee.

Şi au spus Rebecii cuvintele lui Esau, fiul ei cel mai mare. Ea a trimes atunci de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr, şi i -a zis:,, Iată, fratele tău Esau vrea să se răsbune pe tine, omorîndu-te.

43 A nd now, my son, hearken to my voice, and arise, flee to Laban my brother, to Haran;

Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban în Haran;

44 a nd abide with him some days, until thy brother's fury turn away—

şi rămîi la el cîtăva vreme, pînă se va potoli mînia fratelui tău,

45 u ntil thy brother's anger turn away from thee, and he forget what thou hast done to him; then I will send and fetch thee thence. Why should I be bereaved even of you both in one day?

pînă va trece dela tine urgia fratelui tău, şi va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimete să te cheme. Pentru ce să fiu lipsită de voi amîndoi într'o zi?``

46 A nd Rebecca said to Isaac, I am weary of my life because of the daughters of Heth. If Jacob take a wife of the daughters of Heth, such as these, of the daughters of the land, what good should my life do me?

Rebeca a zis lui Isaac:,, M'am scîrbit de viaţă, din pricina fetelor lui Het. Dacă Iacov va lua o asemenea nevastă, dintre fetele lui Het, dintre fetele ţării acesteia, la ce-mi mai este bună viaţa?``