1 A name is rather to be chosen than great riches; loving favour rather than silver and gold.

Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. -

2 T he rich and poor meet together; Jehovah is the maker of them all.

Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

3 A prudent seeth the evil, and hideth himself; but the simple pass on, and are punished.

Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. -

4 T he reward of humility the fear of Jehovah is riches, and honour, and life.

Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -

5 T horns snares are in the way of the perverse: he that keepeth his soul holdeth himself far from them.

Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

6 T rain up the child according to the tenor of his way, and when he is old he will not depart from it.

Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -

7 T he rich ruleth over the poor; and the borrower is servant to the lender.

Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. -

8 H e that soweth unrighteousness shall reap iniquity, and the rod of his wrath shall have an end.

Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

9 H e that hath a bountiful eye shall be blessed, for he giveth of his bread to the poor.

Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

10 C ast out the scorner, and contention will depart, and strife and ignominy shall cease.

Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

11 H e that loveth pureness of heart, upon whose lips is grace, the king is his friend.

Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -

12 T he eyes of Jehovah preserve knowledge; but he overthroweth the words of the unfaithful.

Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.

13 T he sluggard saith, There is a lion without, I shall be killed in the streets!

Leneşul zice:,, Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

14 T he mouth of strange women is a deep ditch: he with whom Jehovah is displeased shall fall therein.

Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

15 F olly is bound in the heart of a child; the rod of correction shall drive it far from him.

Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

16 H e that oppresseth the poor, it is to enrich him; he that giveth to the rich, only to want.

Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

17 I ncline thine ear, and hear the words of the wise, and apply thy heart unto my knowledge.

Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

18 F or it is a pleasant thing if thou keep them within thee: they shall be together fitted on thy lips.

Căci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -

19 T hat thy confidence may be in Jehovah, I have made known to thee this day, even to thee.

Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

20 H ave not I written to thee excellent things, in counsels and knowledge,

N'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,

21 t hat I might make thee know the certainty of the words of truth; that thou mightest carry back words of truth to them that send thee?

ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -

22 R ob not the poor, because he is poor, neither oppress the afflicted in the gate;

Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

23 f or Jehovah will plead their cause, and despoil the soul of those that despoil them.

Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -

24 M ake no friendship with an angry man, and go not with a furious man;

Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

25 l est thou learn his paths, and get a snare to thy soul.

ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

26 B e not of them that strike hands, of them that are sureties for debts:

Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.

27 i f thou hast nothing to pay, why should he take away thy bed from under thee?

Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?

28 R emove not the ancient landmark which thy fathers have set.

Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

29 H ast thou seen a man diligent in his work? He shall stand before kings; he shall not stand before the mean.

Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.