1 A nd the war was long between the house of Saul and the house of David; but David became continually stronger, and the house of Saul became continually weaker.

Războiul a ţinut mult între casa lui Saul şi casa lui David. David era tot mai tare, şi casa lui Saul mergea slăbind.

2 A nd to David were sons born in Hebron: his firstborn was Amnon, of Ahinoam the Jizreelitess;

Lui David i s'au născut fii la Hebron. Întîiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam din Izreel;

3 a nd his second, Chileab, of Abigail the wife of Nabal the Carmelite; and the third, Absalom the son of Maachah, daughter of Talmai king of Geshur;

al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui Talmai, împăratul Gheşurului;

4 a nd the fourth, Adonijah the son of Haggith; and the fifth, Shephatiah the son of Abital;

al patrulea, Adonia, fiul Hagitei; al cincilea, Şefatia, fiul Abitalei;

5 a nd the sixth, Ithream, of Eglah David's wife. These were born to David in Hebron.

şi al şaselea, Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceştia i s'au născut lui David la Hebron.

6 A nd it came to pass while there was war between the house of Saul and the house of David, that Abner made himself strong for the house of Saul.

În timpul războiului dintre casa lui Saul şi casa lui David, Abner a ţinut cu tărie la casa lui Saul.

7 A nd Saul had a concubine whose name was Rizpah, the daughter of Aiah. And said to Abner, Why hast thou gone in to my father's concubine?

Dar Saul avusese o ţiitoare, numită Riţpa, fata lui Aiia. Şi Iş-Boşet a zis lui Abner:,, Pentruce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?``

8 T hen was Abner very wroth for the words of Ishbosheth, and said, Am I a dog's head, I who against Judah do shew kindness this day to the house of Saul thy father, to his brethren, and to his friends, and have not delivered thee into the hand of David, that thou reproachest me this day with the fault of this woman?

Abner s'a mîniat foarte rău de cuvintele lui Iş-Boşet, şi a răspuns:,, Oare cap de cîne sînt eu, şi ţin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoinţă faţă de casa tatălui tău Saul, faţă de fraţii şi prietenii lui, nu te-am dat în mînile lui David, şi astăzi îmi bagi vină pentru un păcat făcut cu femeia aceasta?

9 S o do God to Abner, and more also, if, as Jehovah has sworn to David, I do not so to him;

Dumnezeu să pedepsească cu toată asprimea pe Abner, dacă nu voi face cum a jurat Domnul lui David,

10 t o translate the kingdom from the house of Saul, and to set up the throne of David over Israel and over Judah, from Dan even to Beer-sheba!

cînd i -a spus că împăraţia va fi luată dela casa lui Saul, şi că scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel şi peste Iuda, dela Dan pînă la Beer-Şeba``.

11 A nd he could not answer Abner a word again, because he feared him.

Iş-Boşet n'a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentrucă se temea de el.

12 A nd Abner sent messengers to David on his behalf, saying, Whose is the land? saying, Make thy covenant with me, and behold, my hand shall be with thee, to turn all Israel to thee.

Abner a trimes soli la David, să -i spună din partea lui:,, A cui este ţara? Fă legămînt cu mine, şi mîna mea te va ajuta să întorci la tine pe tot Israelul``.

13 A nd he said, Well, I will make a covenant with thee; only I require one thing of thee, that is, Thou shalt not see my face, except thou first bring Michal Saul's daughter, when thou comest to see my face.

El a răspuns:,, Bine! voi face legămînt cu tine, dar îţi cer un lucru: să nu-mi vezi faţa decît dacă-mi vei aduce mai întîi pe Mical, fata lui Saul cînd vei veni la mine``.

14 A nd David sent messengers to Ishbosheth Saul's son, saying, Deliver me my wife Michal, whom I espoused to me for a hundred foreskins of the Philistines.

Şi David a trimes soli lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, să -i spună:,, Dă-mi pe nevastă-mea Mical, cu care m'am logodit pentru o sută de prepuţuri dela Filisteni``.

15 A nd Ishbosheth sent, and took her from husband, from Phaltiel the son of Laish.

Iş-Boşet a trimes s'o ia dela bărbatul ei Paltiel, fiul lui Laiş.

16 A nd her husband went with her along weeping behind her to Bahurim. Then said Abner to him, Go, return. And he returned.

Şi bărbatul ei a mers după ea plîngînd pînă la Bahurim. Atunci Abner i -a zis:,, Pleacă, şi întoarce-te!`` Şi el s'a întors.

17 N ow Abner had communicated with the elders of Israel, saying, Ye sought for David aforetime to be king over you;

Abner a stat de vorbă cu bătrînii lui Israel, şi le -a zis:,, Odinioară voi doreaţi să aveţi împărat pe David;

18 a nd now do, for Jehovah has spoken of David, saying, By my servant David will I save my people Israel out of the hand of the Philistines, and out of the hand of all their enemies.

puneţi -l acum, căci Domnul a zis despre el:, Prin robul Meu David voi izbăvi pe poporul Meu Israel din mîna Filistenilor şi din mîna tuturor vrăjmaşilor lui.``

19 A nd Abner also spoke in the ears of Benjamin; and Abner went also to speak in the ears of David in Hebron all that seemed good to Israel, and that seemed good to the whole house of Benjamin.

Abner a vorbit şi lui Beniamin, şi s'a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărîse Israel şi toată casa lui Beniamin.

20 S o Abner came to David to Hebron, and twenty men with him. And David made Abner and the men that were with him a repast.

A ajuns la David în Hebron, însoţit de douăzeci de oameni; şi David a dat un ospăţ în cinstea lui Abner şi acelor cari erau cu el.

21 A nd Abner said to David, I will arise and go, and will gather all Israel to my lord the king, that they may make a covenant with thee, and that thou mayest reign over all that thy heart desires. And David sent Abner away; and he went in peace.

Abner a zis lui David:,, Mă voi scula, şi voi pleca să strîng tot Israelul la domnul meu împăratul, ca să facă legămînt cu tine, şi să domneşti în totul după dorinţa ta``. David a dat drumul lui Abner, care a plecat în pace.

22 A nd behold, the servants of David and Joab came from an expedition, and brought in a great spoil with them; but Abner was no longer with David in Hebron, for he had sent him away, and he had gone in peace.

Ioab şi oamenii lui David s'au întors dela urmărirea unei cete, şi au adus cu ei o mare pradă. Abner nu mai era la David în Hebron, căci David îi dăduse drumul, şi plecase în pace.

23 A nd Joab and all the host that was with him came; and they told Joab, saying, Abner the son of Ner came to the king, and he has sent him away; and he is gone in peace.

Cînd a venit Ioab cu toată ceata lui, i s'a spus:,, Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat, care i -a dat drumul, şi s'a dus în pace``.

24 T hen Joab came to the king, and said, What hast thou done? behold, Abner came to thee; why is it thou hast sent him away, and he is gone?

Ioab s'a dus la împărat, şi a zis:,, Ce ai făcut? Abner a venit la tine; pentruce i-ai dat drumul şi l-ai lăsat să plece?

25 T hou knowest Abner the son of Ner, that he came to deceive thee, to know thy going out and thy coming in, and to know all that thou doest.

Tu cunoşti pe Abner, fiul lui Ner! A venit să te înşele, ca să-ţi pîndească paşii, şi să ştie tot ce faci.``

26 A nd when Joab was come out from David, he sent messengers after Abner, who brought him again from the well of Sirah; but David did not know it.

Şi Ioab, dupăce a plecat dela David, a trimes pe urmele lui Abner nişte soli cari l-au adus înapoi dela fîntîna fără apă Sira: David nu ştia nimic.

27 A nd when Abner was returned to Hebron, Joab took him aside in the gate to speak with him secretly, and smote him there in the belly, that he died, for the blood of Asahel his brother.

Cînd s'a întors Abner la Hebron, Ioab l -a tras deoparte în mijlocul porţii, ca să -i vorbească în taină, şi l -a lovit acolo în pîntece şi l -a omorît, ca să răzbune moartea fratelui său Asael....

28 A nd afterwards David heard, and he said, I and my kingdom are guiltless before Jehovah for ever from the blood of Abner the son of Ner:

David a aflat apoi, şi a zis:,, Nevinovat sînt eu şi împărăţia mea pe vecie, înaintea Domnului, de sîngele lui Abner, fiul lui Ner.

29 l et it fall on the head of Joab, and on all his father's house; and let there not fail from the house of Joab one that has an issue, or that is a leper, or that leans on a staff, or that falls by the sword, or that lacks bread!

Sîngele acesta să cadă asupra lui Ioab şi asupra întregei case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva, atins de o scurgere de sămînţă sau de lepră, sau care să se razime în cîrjă, sau să cadă ucis de sabie, sau să ducă lipsă de pîne!``

30 S o Joab and Abishai his brother killed Abner, because he had slain their brother Asahel at Gibeon in the battle.

Astfel Ioab şi fratele său Abişai, au omorît pe Abner, pentrucă omorîse pe fratele lor Asael în lupta dela Gabaon.

31 A nd David said to Joab, and to all the people that were with him, Rend your garments, and gird yourselves with sackcloth, and mourn before Abner. And king David followed the bier.

David a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el:,, Rupeţi-vă hainele, încingeţi-vă cu saci, şi bociţi-vă înaintea lui Abner!`` Şi împăratul David mergea în urma sicriului.

32 A nd they buried Abner in Hebron; and the king lifted up his voice and wept at the grave of Abner; and all the people wept.

Au îngropat pe Abner la Hebron. Împăratul a ridicat glasul, şi a plîns la mormîntul lui Abner, şi tot poporul plîngea.

33 A nd the king lamented over Abner, and said, Should Abner die as a fool dieth?

Împăratul a făcut următoarea cîntare de jale pentru Abner, şi a zis:,, Să moară Abner cum moare un mişel?

34 T hy hands were not bound, Nor thy feet put into fetters; As a man falleth before wicked men, Fellest thou! And all the people wept again over him.

N'aveai nici mînile legate, Nici picioarele puse în lanţuri Ai căzut cum cade cineva înaintea celor răi!`` Şi tot poporul a plîns şi mai mult după Abner.

35 A nd all the people came to cause David to eat bread while it was yet day; but David swore, saying, So do God to me, and more also, if I taste bread or aught else till the sun be down!

Tot poporul s'a apropiat de David ca să -l facă să mănînce ceva, cît era încă ziuă; dar David a jurat, zicînd:,, Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă voi gusta pîne sau alt ceva înainte de... apusul soarelui!``

36 A nd all the people remarked it, and it pleased them; as whatever the king did pleased all the people.

Lucrul acesta a fost cunoscut şi plăcut la tot poporul; toţi au găsit că era bine ce făcuse împăratul.

37 A nd all the people and all Israel understood that day that it was not of the king to put Abner the son of Ner to death.

Tot poporul şi tot Israelul au înţeles în ziua aceea că Abner, fiul lui Ner, nu fusese ucis din porunca împăratului.

38 A nd the king said to his servants, Know ye not that there is a prince and a great man fallen this day in Israel?

Împăratul a zis slujitorilor săi:,, Nu ştiţi că o căpetenie, un om mare, a căzut astăzi în Israel?

39 A nd I am this day weak, though anointed king; and these men, the sons of Zeruiah, are too hard for me: Jehovah reward the doer of evil according to his wickedness!

Eu sînt încă slab, măcar că am primit ungerea împărătească; şi oamenii aceştia, fiii Ţeruiei, sînt prea puternici pentru mine. Domnul să răsplătească după răutatea lui celui ce a făcut răul!``