1 A nd the war was long between the house of Saul and the house of David; but David became continually stronger, and the house of Saul became continually weaker.

Războiul dintre Casa lui Saul şi Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.

2 A nd to David were sons born in Hebron: his firstborn was Amnon, of Ahinoam the Jizreelitess;

Fiii lui David care i s-au născut la Hebron sunt următorii: Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;

3 a nd his second, Chileab, of Abigail the wife of Nabal the Carmelite; and the third, Absalom the son of Maachah, daughter of Talmai king of Geshur;

Chileab, al doilea, fiul lui Abigail, văduva lui Nabal, carmelitul; Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheşurului;

4 a nd the fourth, Adonijah the son of Haggith; and the fifth, Shephatiah the son of Abital;

Adonia, al patrulea, fiul Haghitei; Şefatia, al cincilea, fiul lui Abital;

5 a nd the sixth, Ithream, of Eglah David's wife. These were born to David in Hebron.

Itream, al şaselea, fiul soţiei lui David numite Egla. Aceştia sunt fiii care i s-au născut lui David în Hebron. Abner, de partea lui David

6 A nd it came to pass while there was war between the house of Saul and the house of David, that Abner made himself strong for the house of Saul.

În timpul războiului dintre Casa lui Saul şi Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul.

7 A nd Saul had a concubine whose name was Rizpah, the daughter of Aiah. And said to Abner, Why hast thou gone in to my father's concubine?

Saul avea o ţiitoare pe nume Riţpa, fiica lui Aia, iar Iş-Boşet i-a zis lui Abner: – De ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?

8 T hen was Abner very wroth for the words of Ishbosheth, and said, Am I a dog's head, I who against Judah do shew kindness this day to the house of Saul thy father, to his brethren, and to his friends, and have not delivered thee into the hand of David, that thou reproachest me this day with the fault of this woman?

Abner s-a mâniat foarte tare din cauza spuselor lui Iş-Boşet şi i-a zis: – Oare cap de câine sunt eu? Sunt oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioşie faţă de Casa tatălui tău, Saul, a fraţilor şi a prietenilor lui şi nu te-am dat în mâna lui David, iar tu mă găseşti astăzi vinovat din cauza acestei femei!

9 S o do God to Abner, and more also, if, as Jehovah has sworn to David, I do not so to him;

Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea faţă de Abner dacă nu voi face pentru David ceea ce Domnul i-a promis prin jurământ,

10 t o translate the kingdom from the house of Saul, and to set up the throne of David over Israel and over Judah, from Dan even to Beer-sheba!

şi anume că va lua domnia de la Casa lui Saul şi va ridica tronul lui David peste Israel şi peste Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba.

11 A nd he could not answer Abner a word again, because he feared him.

Iş-Boşet n-a mai îndrăznit să-i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el.

12 A nd Abner sent messengers to David on his behalf, saying, Whose is the land? saying, Make thy covenant with me, and behold, my hand shall be with thee, to turn all Israel to thee.

Apoi, în numele lui însuşi, Abner a trimis mesageri la David ca să-i spună: „A cui este ţara?“, adăugând: „Încheie un legământ cu mine şi eu te voi ajuta să întorci întregul Israel la tine.“

13 A nd he said, Well, I will make a covenant with thee; only I require one thing of thee, that is, Thou shalt not see my face, except thou first bring Michal Saul's daughter, when thou comest to see my face.

„Bine, a spus David, voi încheia legământ cu tine, însă cu o singură condiţie: să nu te înfăţişezi înaintea mea dacă nu mi-o aduci pe Mihal, fiica lui Saul, atunci când vii la mine!“

14 A nd David sent messengers to Ishbosheth Saul's son, saying, Deliver me my wife Michal, whom I espoused to me for a hundred foreskins of the Philistines.

David a trimis mesageri la Iş-Boşet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi-o pe soţia mea, pe Mihal, cu care m-am logodit pentru preţul de o sută de prepuţuri de-ale filistenilor!“

15 A nd Ishbosheth sent, and took her from husband, from Phaltiel the son of Laish.

Iş-Boşet a trimis după ea şi ea a fost luată de la soţul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiş.

16 A nd her husband went with her along weeping behind her to Bahurim. Then said Abner to him, Go, return. And he returned.

Soţul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i-a zis: „Întoarce-te acasă!“ Şi el s-a întors acasă.

17 N ow Abner had communicated with the elders of Israel, saying, Ye sought for David aforetime to be king over you;

Apoi Abner a vorbit cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel şi le-a zis: „Odinioară l-aţi dorit ca rege pe David.

18 a nd now do, for Jehovah has spoken of David, saying, By my servant David will I save my people Israel out of the hand of the Philistines, and out of the hand of all their enemies.

Acum faceţi-l rege, căci Domnul a spus despre el: «Prin mâna robului Meu, David, am să-l izbăvesc pe poporul Meu, Israel, de sub puterea filistenilor şi a tuturor duşmanilor săi.»“

19 A nd Abner also spoke in the ears of Benjamin; and Abner went also to speak in the ears of David in Hebron all that seemed good to Israel, and that seemed good to the whole house of Benjamin.

Abner le-a vorbit, de asemenea, şi beniamiţilor, după care s-a dus să-i spună lui David, la Hebron, tot ceea ce Israel şi întreaga seminţie a lui Beniamin doreşte să facă.

20 S o Abner came to David to Hebron, and twenty men with him. And David made Abner and the men that were with him a repast.

A sosit la David, la Hebron, însoţit de douăzeci de bărbaţi, iar David a dat un ospăţ în cinstea lor.

21 A nd Abner said to David, I will arise and go, and will gather all Israel to my lord the king, that they may make a covenant with thee, and that thou mayest reign over all that thy heart desires. And David sent Abner away; and he went in peace.

Abner i-a zis lui David: „Lasă-mă să plec şi să adun întreg Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine şi astfel să domneşti peste tot ceea ce sufletul tău doreşte.“ David i-a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace. Abner, asasinat de Ioab

22 A nd behold, the servants of David and Joab came from an expedition, and brought in a great spoil with them; but Abner was no longer with David in Hebron, for he had sent him away, and he had gone in peace.

Imediat după aceea a sosit Ioab împreună cu slujitorii lui David. Aceştia se întorceau de la un jaf şi aduceau o mare pradă cu ei. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse voie să plece, iar el a plecat în pace.

23 A nd Joab and all the host that was with him came; and they told Joab, saying, Abner the son of Ner came to the king, and he has sent him away; and he is gone in peace.

Când au sosit, Ioab şi oştirea care era cu el, i s-a spus lui Ioab că Abner, fiul lui Ner a fost la rege, iar acesta i-a dat voie să plece şi el a plecat în pace.

24 T hen Joab came to the king, and said, What hast thou done? behold, Abner came to thee; why is it thou hast sent him away, and he is gone?

Ioab a venit la rege şi i-a zis: „Ce ai făcut? Abner a fost la tine, iar tu i-ai dat voie să plece. De ce?

25 T hou knowest Abner the son of Ner, that he came to deceive thee, to know thy going out and thy coming in, and to know all that thou doest.

Îl cunoşti bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit ca să te înşele, ca să-ţi cunoască mişcările şi ca să ştie tot ceea ce faci.“

26 A nd when Joab was come out from David, he sent messengers after Abner, who brought him again from the well of Sirah; but David did not know it.

După ce a ieşit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, care l-au adus înapoi de la fântâna lui Sira. David însă nu ştia nimic.

27 A nd when Abner was returned to Hebron, Joab took him aside in the gate to speak with him secretly, and smote him there in the belly, that he died, for the blood of Asahel his brother.

Când a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca şi cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac şi a murit.

28 A nd afterwards David heard, and he said, I and my kingdom are guiltless before Jehovah for ever from the blood of Abner the son of Ner:

Când David a aflat ce s-a întâmplat, a zis: „Eu şi regatul meu suntem nevinovaţi înaintea Domnului, pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner.

29 l et it fall on the head of Joab, and on all his father's house; and let there not fail from the house of Joab one that has an issue, or that is a leper, or that leans on a staff, or that falls by the sword, or that lacks bread!

Fie ca vina acestei morţi să cadă asupra lui Ioab şi asupra familiei tatălui său! Fie ca în neamul său să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere pe trup, cineva lepros, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă ucis de sabie şi cineva care să ducă lipsă de hrană.“

30 S o Joab and Abishai his brother killed Abner, because he had slain their brother Asahel at Gibeon in the battle.

(Ioab împreună cu fratele său Abişai l-au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)

31 A nd David said to Joab, and to all the people that were with him, Rend your garments, and gird yourselves with sackcloth, and mourn before Abner. And king David followed the bier.

David i-a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: „Sfâşiaţi-vă hainele, încingeţi-vă cu saci şi mergeţi bocind înaintea lui Abner.“ Regele David mergea în urma sicriului.

32 A nd they buried Abner in Hebron; and the king lifted up his voice and wept at the grave of Abner; and all the people wept.

L-au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele a plâns în hohote la mormântul lui şi întreg poporul a făcut acelaşi lucru.

33 A nd the king lamented over Abner, and said, Should Abner die as a fool dieth?

Regele a cântat această cântare de jale: Să moară Abner cum moare un mişel?

34 T hy hands were not bound, Nor thy feet put into fetters; As a man falleth before wicked men, Fellest thou! And all the people wept again over him.

N-aveai nici mâinile legate, nici picioarele puse în lanţuri. Ai căzut ca unul răpus de mişei. Şi tot poporul a plâns din nou după Abner.

35 A nd all the people came to cause David to eat bread while it was yet day; but David swore, saying, So do God to me, and more also, if I taste bread or aught else till the sun be down!

Tot poporul s-a apropiat de David ca să-l facă să mănânce cât mai era încă ziuă însă el a făcut următorul jurământ: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui.“

36 A nd all the people remarked it, and it pleased them; as whatever the king did pleased all the people.

Lucrul acesta a fost cunoscut de întreg poporul şi a plăcut tuturor. De fapt, tot ceea ce a făcut regele a plăcut poporului.

37 A nd all the people and all Israel understood that day that it was not of the king to put Abner the son of Ner to death.

Astfel, în acea zi, tot poporul şi tot Israelul au ştiut că nu regele l-a omorât pe Abner, fiul lui Ner.

38 A nd the king said to his servants, Know ye not that there is a prince and a great man fallen this day in Israel?

Apoi David le-a zis slujitorilor săi: „Nu vă daţi seama că un prinţ şi un mare om a căzut astăzi în Israel?

39 A nd I am this day weak, though anointed king; and these men, the sons of Zeruiah, are too hard for me: Jehovah reward the doer of evil according to his wickedness!

Şi astăzi, deşi sunt uns ca rege, sunt slab, iar aceşti bărbaţi, fiii Ţeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie ca Domnul să-i răsplătească celui rău după răutatea lui!“