1 A nd it came to pass when king Hezekiah heard, that he rent his garments, and covered himself with sackcloth, and went into the house of Jehovah.

Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus la Casa Domnului.

2 A nd he sent Eliakim, who was over the household, and Shebna the scribe, and the elders of the priests, covered with sackcloth, to the prophet Isaiah the son of Amoz.

I-a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoţ, pe Eliachim, administratorul palatului, pe scribul Şebna şi pe cei bătrâni dintre preoţi, acoperiţi toţi cu saci.

3 A nd they said to him, Thus says Hezekiah: This day is a day of trouble, and of rebuke, and of reviling; for the children are come to the birth, and there is not strength to bring forth.

Ei i-au zis: – Aşa vorbeşte Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ruşine, căci copiii sunt gata să se nască, dar nu mai este nici o putere pentru a le da naştere.

4 I t may be Jehovah thy God will hear the words of Rab-shakeh, whom the king of Assyria his master has sent to reproach the living God, and will rebuke the words which Jehovah thy God hath heard. Therefore lift up a prayer for the remnant that is left.

Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rab-Şache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea înalţă o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

5 A nd the servants of king Hezekiah came to Isaiah.

Când slujitorii regelui Ezechia au ajuns la Isaia,

6 A nd Isaiah said to them, Thus shall ye say to your master, Thus saith Jehovah: Be not afraid of the words that thou hast heard, wherewith the servants of the king of Assyria have blasphemed me.

acesta le-a zis: – Să-i spuneţi stăpânului vostru că aşa vorbeşte Domnul: „Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit şi cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat!

7 B ehold, I will put a spirit into him, and he shall hear tidings, and shall return to his own land; and I will cause him to fall by the sword in his own land.

Iată, voi pune în el un duh şi astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în ţara lui; şi voi face să cadă ucis de sabie chiar în ţara lui.“

8 A nd Rab-shakeh returned, and found the king of Assyria warring against Libnah; for he had heard that he had departed from Lachish.

Când Rab-Şache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiş, s-a întors şi l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.

9 A nd he heard say of Tirhakah king of Ethiopia, He has come forth to make war with thee. And when he heard, he sent messengers to Hezekiah, saying,

După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuş, a pornit la luptă împotriva lui. Când a auzit lucrul acesta a trimis soli la Ezechia, zicând:

10 T hus shall ye speak to Hezekiah king of Judah, saying: Let not thy God, upon whom thou reliest, deceive thee, saying, Jerusalem shall not be delivered into the hand of the king of Assyria.

„Aşa să-i vorbiţi lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu-l lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te amăgească zicându-ţi că Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.

11 B ehold, thou hast heard what the kings of Assyria have done to all countries, destroying them utterly; and shalt thou be delivered?

Cu siguranţă, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor cucerite, distrugându-le în întregime! Şi tu să fii oare salvat?

12 H ave the gods of the nations which my fathers have destroyed delivered them, Gozan, and Haran, and Rezeph, and the children of Eden that were in Thelassar?

Şi-au salvat, oare, zeii neamurile pe care părinţii mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Reţef şi pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Assar?

13 W here is the king of Hamath, and the king of Arpad, and the king of the city of Sepharvaim, of Hena, and Ivvah?

Unde este regele Hamatului, regele Arpadului şi regele cetăţii Sefarvayim, al cetăţii Hena sau al cetăţii Iva?»“ Rugăciunea lui Ezechia

14 A nd Hezekiah received the letter from the hand of the messengers, and read it; and Hezekiah went up into the house of Jehovah, and spread it before Jehovah.

Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a dus la Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului.

15 A nd Hezekiah prayed to Jehovah, saying,

Ezechia s-a rugat Domnului, zicând:

16 J ehovah of hosts, the God of Israel, who sittest the cherubim, thou, the Same, thou alone art the God of all the kingdoms of the earth: thou hast made the heavens and the earth.

„O, Doamne al Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul!

17 I ncline thine ear, O Jehovah, and hear; open, Jehovah, thine eyes, and see; and hear all the words of Sennacherib, who hath sent to reproach the living God.

Doamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii şi priveşte! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!

18 O f a truth, Jehovah, the kings of Assyria have laid waste all the lands, and their countries,

Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au pustiit toate aceste neamuri şi ţările lor,

19 a nd have cast their gods into the fire; for they were no gods, but the work of men's hands, wood and stone; and they have destroyed them.

şi că le-au aruncat zeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn şi piatră.

20 A nd now, Jehovah our God, save us out of his hand, that all the kingdoms of the earth may know that thou art Jehovah, thou only.

Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, scapă-ne din mâna lui, ca să ştie toate regatele pământului că doar Tu eşti Domnul!“ Profeţia lui Isaia asupra lui Sanherib

21 A nd Isaiah the son of Amoz sent to Hezekiah, saying, Thus saith Jehovah the God of Israel, Whereas thou hast prayed to me concerning Sennacherib king of Assyria,

Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia să i se spună: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Pentru că Mi te-ai rugat cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei,

22 t his is the word which Jehovah hath spoken against him: The virgin-daughter of Zion despiseth thee, laugheth thee to scorn; the daughter of Jerusalem shaketh her head at thee.

iată care este cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva acestuia: Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine! Fiica Ierusalimului dă din cap în timp ce fugi.

23 W hom hast thou reproached and blasphemed? and against whom hast thou exalted the voice? Against the Holy One of Israel hast thou lifted up thine eyes on high.

Ştii pe Cine ai batjocorit şi ai blasfemiat tu? Ştii împotriva Cui ţi-ai ridicat glasul? Ştii împotriva Cui ţi-ai înălţat mândru privirea? Împotriva Sfântului lui Israel!

24 B y thy servants thou hast reproached the Lord, and hast said, With the multitude of my chariots am I come up to the height of the mountains, to the recesses of Lebanon; and I will cut down its tall cedars, the choice of its cypresses; and I will enter into its furthest height, the forest of its fruitful field.

Prin slujitorii tăi L-ai batjocorit pe Stăpân şi ai zis: ‘Cu mulţimea carelor mele am urcat înălţimile munţilor până la cele mai înalte piscuri ale Libanului! I-am tăiat cei mai înalţi cedri şi cei mai aleşi chiparoşi. Am ajuns la cele mai înalte piscuri şi la pădurea cea mai deasă.

25 I have digged and drunk water; and with the sole of my feet have I dried up all the streams of Matsor.

Am săpat fântâni şi am băut apă, şi cu tălpile picioarelor mele am secat toate pâraiele Egiptului.’

26 H ast thou not heard that long ago I did it, and that from ancient days I formed it? Now have I brought it to pass, that thou shouldest lay waste fortified cities ruinous heaps.

N-ai auzit? Eu le-am întocmit cu mult timp în urmă, din zile străvechi le-am plănuit; acum însă le-am îngăduit să se împlinească, anume ca tu să prefaci cetăţile fortificate în mormane de dărâmături.

27 A nd their inhabitants were powerless, they were dismayed and put to shame; they were the grass of the field and the green herb, the grass on the housetops, and grain blighted before it be grown up.

Locuitorii lor sunt neputincioşi, sunt uluiţi şi făcuţi de ruşine. Au ajuns ca iarba de pe câmp şi ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri, care se usucă înainte să crească.

28 B ut I know thine abode, and thy going out, and thy coming in, and thy raging against me.

Dar Eu ştiu unde stai, când ieşi şi când intri şi cât eşti de furios pe Mine.

29 B ecause thy raging against me and thine arrogance is come up into mine ears, I will put my ring in thy nose, and my bridle in thy lips, and I will make thee go back by the way by which thou camest.

Pentru că te-ai mâniat pe Mine şi pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nasul tău, şi zăbala Mea în gura ta şi te voi întoarce pe drumul pe care ai venit.

30 A nd this the sign unto thee: there shall be eaten this year such as groweth of itself; and in the second year that which springeth of the same; but in the third year sow ye, and reap, and plant vineyards and eat the fruit thereof.

Acesta va fi semnul pentru tine, Ezechia: anul acesta veţi mânca ce va creşte de la sine, iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas. Dar în al treilea an veţi semăna şi veţi secera, veţi planta vii şi le veţi mânca roadele.

31 A nd the remnant that is escaped of the house of Judah shall again take root downward, and bear fruit upward;

Supravieţuitorii Casei lui Iuda, cei rămaşi, vor prinde iarăşi rădăcini dedesubt şi vor da rod deasupra.

32 f or out of Jerusalem shall go forth a remnant, and out of mount Zion they that escape: the zeal of Jehovah of hosts shall do this.

Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sion o ceată de supravieţuitori. Râvna Domnului Oştirilor va face lucrul acesta.»“

33 T herefore thus saith Jehovah concerning the king of Assyria: He shall not come into this city, nor shoot an arrow there, nor come before it with shield, nor cast a bank against it.

„De aceea aşa vorbeşte Domnul cu privire la împăratul Asiriei: «Nu va intra în cetatea aceasta şi nu va trage nici o săgeată acolo; nu va veni în faţa ei cu vreun scut şi nu va ridica împotriva ei nici o rampă de asalt.

34 B y the way that he came, by the same shall he return, and shall not come into this city, saith Jehovah.

Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.

35 A nd I will defend this city, to save it, for mine own sake, and for my servant David's sake.

Eu voi ocroti cetatea aceasta pentru a o izbăvi, de dragul Meu şi de dragul robului Meu David.»“

36 A nd an angel of Jehovah went forth, and smote in the camp of the Assyrians a hundred and eighty-five thousand. And when they arose early in the morning, behold, they were all dead bodies.

Îngerul Domnului a ieşit în tabăra asirienilor şi a ucis o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Când cei din popor s-au trezit dis-de-dimineaţă, au văzut că toţi erau nişte trupuri moarte.

37 A nd Sennacherib king of Assyria departed, and went and returned, and abode at Nineveh.

Atunci Sanherib, împăratul Asiriei şi-a ridicat tabăra şi a plecat. El s-a întors la Ninive şi a locuit acolo.

38 A nd it came to pass, as he was worshipping in the house of Nisroch his god, that Adrammelech and Sharezer his sons smote him with the sword; and they escaped into the land of Ararat. And Esarhaddon his son reigned in his stead.

În timp ce se închina în templul zeului său, Nisrok, fiii săi, Adra-Melek şi Sareţer, l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.