1 A nd he went out thence and came to his own country, and his disciples follow him.

Isus a ieşit de acolo şi a venit în patria Lui. Ucenicii Lui L-au urmat.

2 A nd when sabbath was come he began to teach in the synagogue, and many hearing were amazed, saying, Whence this these things? and what the wisdom that is given to him, and such works of power are done by his hands?

Când a venit ziua Sabatului, a început să dea învăţătură în sinagogă. Mulţi, când Îl auzeau, erau uimiţi şi ziceau: „De unde are Acest Om aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta care I-a fost dată? Cum de se fac aceste minuni prin mâinile Lui?

3 I s not this the carpenter, the son of Mary, and brother of James, and Joses, and Judas, and Simon? and are not his sisters here with us? And they were offended in him.

Oare nu este Acesta tâmplarul, fiul Mariei şi fratele lui Iacov, al lui Iosif, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi surorile Lui, nu sunt oare aici, printre noi?“ Şi astfel, ei se poticneau în El.

4 B ut Jesus said to them, A prophet is not despised save in his own country, and among kinsmen, and in his own house.

Isus însă le-a zis: „Un profet nu este fără onoare decât în patria lui, între rudele lui şi în casa lui.“

5 A nd he could not do any work of power there, save that laying his hands on a few infirm persons he healed.

Şi n-a putut să facă acolo nici o minune, în afară de faptul că Şi-a pus mâinile peste câţiva bolnavi şi i-a vindecat.

6 A nd he wondered because of their unbelief. And he went round the villages in a circuit, teaching.

Şi se mira de necredinţa lor. Trimiterea celor doisprezece Isus străbătea satele de jur-împrejur, dând învăţătură.

7 A nd he calls the twelve to; and he began to send them out two two, and gave to them power over the unclean spirits;

El i-a chemat pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi, dându-le autoritate asupra duhurilor necurate.

8 a nd he commanded them that they should take nothing for the way, save a staff only; no scrip, no bread, no money in their belt;

Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum, decât un toiag – să nu ia nici pâine, nici traistă, nici bani la brâu,

9 b ut be shod with sandals, and put not on two body-coats.

ci să se încalţe cu sandale, dar să nu-şi ia două tunici.

10 A nd he said to them, Wheresoever ye shall enter into a house, there remain till ye shall go thence.

El le-a mai zis: „În orice casă intraţi, rămâneţi acolo până când veţi pleca din locul acela.

11 A nd whatsoever place shall not receive you nor hear you, departing thence, shake off the dust which is under your feet for a testimony to them.

Şi dacă în vreun loc nu vă vor primi şi nu vă vor asculta, scuturaţi-vă praful de sub picioare când ieşiţi de acolo, drept mărturie împotriva lor!“

12 A nd they went forth and preached that they should repent;

Ei au plecat şi au predicat că oamenii trebuie să se pocăiască.

13 a nd they cast out many demons, and anointed with oil many infirm, and healed them.

Au scos mulţi demoni şi pe mulţi bolnavi i-au uns cu untdelemn şi i-au vindecat. Ioan Botezătorul decapitat

14 A nd Herod the king heard (for his name had become public), and said, John the baptist is risen from among dead, and on this account works of power are wrought by him.

Regele Irod a auzit despre Isus, căci numele Lui ajunsese vestit. Unii ziceau: „Ioan Botezătorul a fost înviat dintre cei morţi şi de aceea lucrează aceste puteri prin El!“

15 A nd others said, It is Elias; and others said, It is a prophet, as one of the prophets.

Alţii ziceau: „Este Ilie!“, iar alţii ziceau: „Este un profet, ca unul dintre profeţi!“

16 B ut Herod when he heard said, John whom I beheaded, he it is; he is risen.

Dar Irod, când a auzit, a zis: „Ioan acela, cel pe care l-am decapitat, a fost înviat!“

17 F or the same Herod had sent and seized John, and had bound him in prison on account of Herodias, the wife of Philip his brother, because he had married her.

Căci Irod însuşi trimisese să-l aresteze pe Ioan şi-l legase în închisoare din cauza Irodiadei, soţia lui Filip, fratele său, deoarece Irod se căsătorise cu ea,

18 F or John said to Herod, It is not lawful for thee to have the wife of thy brother.

iar Ioan îi zicea lui Irod: „Nu-ţi este permis s-o ai pe soţia fratelui tău!“

19 B ut Herodias kept it against him, and wished to kill him, and could not:

Irodiada îl duşmănea pe Ioan şi voia să-l omoare, dar nu putea,

20 f or Herod feared John knowing that he was a just and holy man, and kept him safe; and having heard him, did many things, and heard him gladly.

pentru că Irod se temea de Ioan, ştiindu-l un bărbat drept şi sfânt, şi îl proteja. Când îl asculta, de multe ori stătea în cumpănă; şi îl asculta cu plăcere.

21 A nd a holiday being come, when Herod, on his birthday, made a supper to his grandees, and to the chiliarchs, and the chief of Galilee;

A venit însă o zi oportună, când Irod, la aniversarea zilei sale de naştere, a dat un ospăţ nobililor săi, ofiţerilor şi conducătorilor Galileii.

22 a nd the daughter of the same Herodias having come in, and danced, pleased Herod and those that were with at table; and the king said to the damsel, Ask of me whatsoever thou wilt and I will give it thee.

Fiica Irodiadei a venit şi a dansat, iar lui Irod şi invitaţilor săi le-a plăcut. Regele i-a zis atunci fetei: – Cere-mi orice doreşti şi-ţi voi da!

23 A nd he swore to her, Whatsoever thou shalt ask me I will give thee, to half of my kingdom.

Apoi i-a jurat (solemn): – Orice-mi vei cere, îţi voi da, până la o jumătate din regatul meu!

24 A nd she went out, and said to her mother, What should I ask? And she said, The head of John the baptist.

Fata a ieşit şi a întrebat-o pe mama ei: – Ce să cer? Aceasta i-a răspuns: – Capul lui Ioan Botezătorul!

25 A nd immediately going in with haste to the king, she asked saying, I desire that thou give me directly upon a dish the head of John the baptist.

Atunci ea a intrat în grabă la rege, cerându-i: – Doresc să-mi dai chiar acum, pe o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!

26 A nd the king, made very sorry, on account of the oaths and those lying at table with would not break his word with her.

Regele s-a întristat foarte tare, dar, din pricina jurămintelor şi a invitaţilor săi, n-a putut s-o refuze.

27 A nd immediately the king, having sent one of the guard, ordered his head to be brought. And he went out and beheaded him in the prison,

Şi regele a trimis imediat un călău, poruncindu-i să-i aducă capul lui Ioan. Acesta s-a dus, l-a decapitat pe Ioan în închisoare,

28 a nd brought his head upon a dish, and gave it to the damsel, and the damsel gave it to her mother.

i-a adus capul pe o farfurie şi i l-a dat fetei, iar fata i l-a dat mamei sale.

29 A nd his disciples having heard, came and took up his body, and laid it in a tomb.

Când ucenicii lui Ioan au auzit despre aceasta, au venit, i-au luat trupul şi l-au pus într-un mormânt. Isus hrăneşte peste cinci mii de oameni

30 A nd the apostles are gathered together to Jesus. And they related to him all things, what they had done and what they had taught.

Apostolii s-au adunat la Isus şi I-au povestit tot ce făcuseră şi tot ce-i învăţaseră pe oameni.

31 A nd he said to them, Come ye yourselves apart into a desert place and rest a little. For those coming and those going were many, and they had not leisure even to eat.

Isus le-a zis: „Veniţi cu Mine într-un loc pustiu, doar voi singuri, şi odihniţi-vă puţin!“ Căci erau mulţi care veneau şi plecau, iar ei n-aveau timp nici măcar să mănânce.

32 A nd they went away apart into a desert place by ship.

Au plecat deci cu barca, doar ei singuri, spre un loc pustiu.

33 A nd many saw them going, and recognised them, and ran together there on foot, out of all the cities, and got before them.

Dar mulţi i-au văzut plecând şi i-au recunoscut, aşa că oameni din toate cetăţile au alergat pe jos până acolo şi au sosit înaintea lor.

34 A nd on leaving saw a great crowd, and he was moved with compassion for them, because they were as sheep not having a shepherd. And he began to teach them many things.

Când a coborât din barcă, Isus a văzut o mare mulţime de oameni şi I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi care n-au păstor. Şi a început să-i înveţe multe lucruri.

35 A nd when it was already late in the day, his disciples coming to him say, The place is desert, and it is already late in the day;

Fiindcă ora era deja târzie, ucenicii Lui au venit la El şi I-au zis: – Locul acesta este pustiu şi ora este deja târzie.

36 s end them away that they may go into the country and villages around, and buy themselves bread, for they have not anything they can eat.

Dă-le drumul mulţimilor să meargă prin cătunele din împrejurimi şi prin sate ca să-şi cumpere ceva să mănânce!

37 A nd he answering said to them, Give ye them to eat. And they say to him, Shall we go and buy two hundred denarii worth of bread and give them to eat?

Însă Isus le-a zis: – Daţi-le voi să mănânce! Ei L-au întrebat: – De unde să luăm două sute de denari şi să ne ducem să cumpărăm pâine, ca să le dăm să mănânce?

38 A nd he says to them, How many loaves have ye? Go see. And when they knew they say, Five, and two fishes.

Isus i-a întrebat: – Câte pâini aveţi? Duceţi-vă şi vedeţi! După ce au văzut câte pâini aveau, ei I-au răspuns: – Cinci, şi doi peşti.

39 A nd he ordered them to make them all sit down by companies on the green grass.

Isus le-a poruncit să-i aşeze pe toţi pe iarba verde, în grupuri.

40 A nd they sat down in ranks by hundreds and by fifties.

Ei s-au aşezat în grupuri de câte o sută şi de câte cincizeci.

41 A nd having taken the five loaves and the two fishes, looking up to heaven, he blessed, and broke the loaves, and gave to his disciples that they might set before them. And the two fishes he divided among all.

Isus a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, a privit spre cer, a rostit binecuvântarea, a frânt pâinile şi apoi le-a dat ucenicilor ca să le împartă mulţimilor. De asemenea, a împărţit tuturor şi cei doi peşti.

42 A nd they all ate and were satisfied.

Au mâncat toţi şi s-au săturat;

43 A nd they took up of fragments the fillings of twelve hand-baskets, and of the fishes.

şi au strâns douăsprezece coşuri pline cu firimiturile rămase şi cu ceea ce rămăsese din peşti.

44 A nd those that ate of the loaves were five thousand men.

Cei ce mâncaseră (pâinile) erau cinci mii de bărbaţi. Isus umblă pe mare

45 A nd immediately he compelled his disciples to go on board ship, and to go on before to the other side to Bethsaida, while he sends the crowd away.

Imediat după aceea, Isus i-a zorit pe ucenicii Săi să se suie în barcă şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă a mării, în Betsaida, iar între timp El va da drumul mulţimii.

46 A nd, having dismissed them, he departed into the mountain to pray.

După ce Şi-a luat rămas bun de la ei, S-a dus pe munte să se roage.

47 A nd when evening was come, the ship was in the midst of the sea, and he alone upon the land.

Era deja seară când barca a ajuns în mijlocul mării, iar El se afla singur pe ţărm.

48 A nd seeing them labouring in rowing, for the wind was contrary to them, about the fourth watch of the night he comes to them walking on the sea, and would have passed them by.

A văzut că ucenicii se chinuiau cu vâslitul, pentru că vântul le era împotrivă şi, cam în a patra strajă a nopţii, Isus a venit spre ei, umblând pe mare; voia să ajungă la ei.

49 B ut they, seeing him walking on the sea, thought that it was an apparition, and cried out.

Când L-au văzut umblând pe mare, au zis: „Este o stafie!“ şi au ţipat,

50 F or all saw him and were troubled. And immediately he spoke with them, and says to them, Be of good courage: it is I; be not afraid.

pentru că toţi s-au speriat când L-au văzut. Dar Isus le-a vorbit imediat şi le-a zis: „Îndrăzniţi! Eu sunt! Nu vă temeţi!“

51 A nd he went up to them into the ship, and the wind fell. And they were exceedingly beyond measure astonished in themselves and wondered;

După ce S-a suit la ei în barcă, vântul a încetat. Ei s-au mirat foarte tare.

52 f or they understood not through the loaves: for their heart was hardened.

Căci nu înţeleseseră nici ce s-a întâmplat cu pâinile, fiindcă le era inima împietrită.

53 A nd having passed over, they came to the land of Gennesaret and made the shore.

Au traversat marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului şi au ancorat acolo.

54 A nd on their coming out of the ship, immediately recognising him,

Imediat ce a coborât din barcă, oamenii L-au recunoscut.

55 t hey ran through that whole country around, and began to carry about those that were ill on couches, where they heard that he was.

Ei au alergat prin toată regiunea aceea şi au început să-i aducă pe paturi pe cei bolnavi acolo unde auzeau că se află Isus.

56 A nd wherever he entered into villages, or cities, or the country, they laid the sick in the market-places, and besought him that they might touch if it were only the hem of his garment; and as many as touched him were healed.

Şi oriunde mergea El, în sate, în cetăţi sau în cătune, îi aşezau pe cei bolnavi în pieţe şi-L rugau să-i lase doar să se atingă de marginea hainei Lui; şi toţi cei care se atingeau de ea erau vindecaţi.