1 B oast not thyself of to-morrow, for thou knowest not what a day will bring forth.

Nu te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

2 L et another praise thee, and not thine own mouth; a stranger, and not thine own lips.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

3 A stone is heavy, and the sand weighty; but a fool's vexation is heavier than them both.

Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

4 F ury is cruel, and anger is outrageous; but who is able to stand before jealousy?

Furia este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

5 O pen rebuke is better than hidden love.

Mai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

6 F aithful are the wounds of a friend; but the kisses of an enemy are profuse.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

7 T he full soul trampleth on a honeycomb; but to the hungry soul every bitter thing is sweet.

Sătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

8 A s a bird that wandereth from her nest, so is a man that wandereth from his place.

Ca o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

9 O intment and perfume rejoice the heart; and the sweetness of one's friend is of hearty counsel.

Uleiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

10 T hine own friend, and thy father's friend, forsake not; and go not into thy brother's house in the day of thy calamity: better is a neighbour that is near than a brother far off.

Nu-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

11 B e wise, my son, and make my heart glad, that I may have wherewith to answer him that reproacheth me.

Fiul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

12 A prudent seeth the evil, hideth himself; the simple pass on, are punished.

Omul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

13 T ake his garment that is become surety another, and hold him in pledge for a strange woman.

Ia-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

14 H e that blesseth his friend with a loud voice, rising early in the morning, it shall be reckoned a curse to him.

Binecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

15 A continual dropping on a very rainy day and a contentious woman are alike:

O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

16 w hosoever will restrain her restraineth the wind, and his right hand encountereth oil.

cine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

17 I ron is sharpened by iron; so a man sharpeneth the countenance of his friend.

După cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

18 W hoso keepeth the fig-tree shall eat the fruit thereof; and he that guardeth his master shall be honoured.

Cine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

19 A s water face to face, so the heart of man to man.

După cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

20 S heol and destruction are insatiable; so the eyes of man are never satisfied.

Aşa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

21 T he fining-pot is for silver, and the furnace for gold; so let a man be to the mouth that praiseth him.

Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

22 I f thou shouldest bray a fool in a mortar among wheat with a pestle, yet will not his folly depart from him.

Chiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

23 B e well acquainted with the appearance of thy flocks; look well to thy herds:

Îngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

24 f or wealth is not for ever; and doth the crown from generation to generation?

pentru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

25 T he hay is removed, and the tender grass sheweth itself, and herbs of the mountains are gathered in.

După ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

26 T he lambs are for thy clothing, and the goats are the price of a field;

mieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

27 a nd there is goats' milk enough for thy food, for the food of thy household, and sustenance for thy maidens.

Vei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.