1 N on ti vantare del domani, poiché non sai quel che un giorno possa produrre.

Nu te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

2 A ltri ti lodi, non la tua bocca; un estraneo, non le tue labbra.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

3 L a pietra è grave e la sabbia pesante, ma l’irritazione dello stolto pesa più dell’uno e dell’altra.

Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

4 L ’ira è crudele e la collera impetuosa; ma chi può resistere alla gelosia?

Furia este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

5 M eglio riprensione aperta che amore nascosto.

Mai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

6 C hi ama ferisce, ma rimane fedele; chi odia dà abbondanza di baci.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

7 C hi è sazio calpesta il favo di miele, ma per chi ha fame ogni cosa amara è dolce.

Sătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

8 C ome l’uccello che va peregrinando lontano dal nido, così è l’uomo che va peregrinando lontano da casa.

Ca o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

9 L ’olio e il profumo rallegrano il cuore; così fa la dolcezza di un amico con i suoi consigli cordiali.

Uleiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

10 N on abbandonare il tuo amico né l’amico di tuo padre, e non andare in casa del tuo fratello nel giorno della tua sventura; una persona a te vicina vale più d’un fratello lontano.

Nu-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

11 F iglio mio, sii saggio e rallegrami il cuore, così potrò rispondere a chi mi offende.

Fiul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

12 L ’uomo accorto vede il male e si mette al riparo, ma gli ingenui proseguono e ne pagano le conseguenze.

Omul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

13 P rendigli il vestito poiché ha fatto cauzione per altri; fatti dare dei pegni, poiché s’è reso garante di stranieri.

Ia-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

14 C hi benedice il prossimo ad alta voce, di buon mattino, sarà considerato come se lo maledicesse.

Binecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

15 U n gocciolare continuo in giorno di gran pioggia e una donna rissosa sono cose che si somigliano.

O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

16 C hi la vuol trattenere vuole trattenere il vento e stringere l’olio nella sua destra.

cine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

17 I l ferro forbisce il ferro; così un uomo ne forbisce un altro.

După cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

18 C hi ha cura del fico ne mangerà il frutto; e chi veglia sul suo padrone sarà onorato.

Cine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

19 C ome il viso si riflette nell’acqua, così il cuore dell’uomo si riflette nell’uomo.

După cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

20 I l soggiorno dei morti e l’abisso sono insaziabili, e insaziabili sono gli occhi degli uomini.

Aşa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

21 I l crogiuolo è per l’argento e il fornello per l’oro, e l’uomo è provato dalla bocca di chi lo loda.

Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

22 A nche se tu pestassi lo stolto in un mortaio, in mezzo al grano con il pestello, la sua follia non lo lascerebbe.

Chiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

23 G uarda di conoscere bene lo stato delle tue pecore, abbi gran cura delle tue mandrie;

Îngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

24 p erché le ricchezze non durano sempre, e neanche una corona dura di epoca in epoca.

pentru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

25 Q uando è tolto il fieno, subito rispunta l’erbetta fresca e le erbe dei monti sono raccolte.

După ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

26 G li agnelli ti danno da vestire, i becchi di che comprarti un campo,

mieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

27 e il latte delle capre basta a nutrire te, a nutrire la tua famiglia e a far vivere le tue serve.

Vei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.