1 D opo questi fatti, i figli di Moab e i figli di Ammon, e con loro dei Maoniti, marciarono contro Giosafat per fargli guerra.

După o vreme, moabiţii şi amoniţii împreună cu nişte meuniţi au pornit la război împotriva lui Iehoşafat.

2 V ennero dei messaggeri a informare Giosafat, dicendo: «Una gran moltitudine avanza contro di te dall’altra parte del mare, dalla Siria, ed è giunta ad Asason-Tamar, cioè En-Ghedi».

Mesagerii au venit la Iehoşafat şi l-au înştiinţat zicându-i: „O mare mulţime vine împotriva ta de dincolo de mare, din Edom, şi au ajuns la Haţaţon-Tamar, care este En-Ghedi.“

3 G iosafat ebbe paura, si dispose a cercare il Signore e bandì un digiuno per tutto Giuda.

Iehoşafat s-a temut. El s-a hotărât să-L întrebe pe Domnul şi a vestit un post în tot ţinutul lui Iuda.

4 G iuda si radunò per implorare aiuto dal Signore, e da tutte quante le città di Giuda venivano gli abitanti a cercare il Signore.

Cei din Iuda s-au adunat ca să ceară ajutor de la Domnul. Da, ei au venit din toate cetăţile lui Iuda ca să ceară ajutor de la Domnul.

5 G iosafat, stando in piedi in mezzo all’assemblea di Giuda e di Gerusalemme, nella casa del Signore, davanti al cortile nuovo,

Iehoşafat a stat în adunarea lui Iuda şi a Ierusalimului, la Casa Domnului, înaintea curţii celei noi

6 d isse: « Signore, Dio dei nostri padri, non sei tu Dio dei cieli? Non sei tu che domini su tutti i regni delle nazioni? Non hai tu nelle tue mani la forza e la potenza, in modo che nessuno può resistere contro di te?

şi a zis: „ Doamne, Dumnezeul strămoşilor noştri, oare nu Tu eşti Dumnezeu în ceruri? Oare nu Tu stăpâneşti peste toate regatele neamurilor? În mâna Ta este puterea şi tăria şi nimeni nu Ţi se poate împotrivi!

7 N on sei stato tu, Dio nostro, a scacciare gli abitanti di questo paese davanti al tuo popolo Israele, e a darlo per sempre alla discendenza di Abraamo, tuo amico?

Oare nu Tu, Dumnezeul nostru, eşti Cel Care i-ai izgonit pe locuitorii acestei ţări dinaintea poporului Tău, Israel, şi n-ai dat-o Tu, pentru totdeauna, seminţei lui Avraam, prietenul Tău ?

8 E quelli lo hanno abitato e vi hanno costruito un santuario per il tuo nome, dicendo:

Ei au locuit în ţară şi au zidit în ea un Lăcaş pentru Numele Tău, zicând:

9 “ Quando ci cadrà addosso qualche calamità, spada, giudizio, peste o carestia, noi ci presenteremo davanti a questa casa e davanti a te, poiché il tuo nome è in questa casa; a te grideremo nella nostra tribolazione, e tu ci udrai e ci salverai”.

«Dacă va veni asupra noastră vreo nenorocire, sabia, judecata, molima sau foametea, iar noi vom sta înaintea acestei Case şi înaintea Ta, căci Numele Tău este în Casa aceasta şi dacă, în strâmtorarea noastră, vom striga către Tine, atunci Te rugăm să ne asculţi şi să ne izbăveşti!»

10 O ra ecco che i figli di Ammon e di Moab e quelli del monte Seir, nelle cui terre non permettesti a Israele di entrare quando veniva dal paese d’Egitto – perciò egli si tenne lontano da loro e non li distrusse –

Priveşte acum la amoniţi, la moabiţi şi la cei din muntele Seir, – în teritoriul cărora nu i-ai dat voie lui Israel să intre atunci când venea din ţara Egiptului, căci el i-a ocolit şi nu i-a nimicit, –

11 e ccoli che ora ci ricompensano, venendo a scacciarci dall’eredità di cui ci hai dato il possesso.

priveşte cum ne răsplătesc: ei vin să ne izgonească din moştenirea Ta, pe care ne-ai dat-o în stăpânire!

12 D io nostro, non vorrai giudicarli? Poiché noi siamo senza forza di fronte a questa gran moltitudine che avanza contro di noi; noi non sappiamo che fare, ma gli occhi nostri sono su di te!»

O, Dumnezeul nostru, oare nu-i vei judeca Tu? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulţimi care vine împotriva noastră! Noi nu ştim ce să ne facem, dar ochii noştri sunt îndreptaţi către Tine!“

13 T utto Giuda, perfino i loro bambini, le loro mogli e i loro figli stavano in piedi davanti al Signore.

Toţi bărbaţii din Iuda stăteau înaintea Domnului cu copilaşii, cu soţiile şi cu fiii lor.

14 A llora lo Spirito del Signore investì in mezzo all’assemblea Iaaziel, figlio di Zaccaria, figlio di Benaia, figlio di Ieiel, figlio di Mattania, il Levita, tra i figli di Asaf.

Atunci Duhul Domnului a venit în mijlocul adunării, peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, un levit dintre urmaşii lui Asaf.

15 I aaziel disse: «Porgete orecchio, voi tutti di Giuda, e voi abitanti di Gerusalemme, e tu, o re Giosafat! Così vi dice il Signore: “Non temete e non vi sgomentate a causa di questa gran moltitudine, poiché questa non è battaglia vostra, ma di Dio.

El a zis: „Voi, toţi cei din Iuda, voi, locuitori ai Ierusalimului, şi tu, rege Iehoşafat, ascultaţi! Aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi din cauza acestei mari mulţimi, căci lupta nu este a voastră, ci a lui Dumnezeu!

16 D omani scendete contro di loro; eccoli che vengono su per la salita di Sis, e voi li troverete all’estremità della valle, di fronte al deserto di Ieruel.

Mâine, să înaintaţi împotriva lor! Ei se vor fi urcat prin trecătoarea Ţiţ şi-i veţi găsi la capătul văii dinspre pustia Ieruel.

17 Q uesta battaglia non sarete voi a combatterla: presentatevi, tenetevi fermi e vedrete la liberazione che il Signore vi darà. O Giuda, o Gerusalemme, non temete e non vi sgomentate; domani uscite contro di loro, e il Signore sarà con voi”».

Voi nu veţi avea de luptat. Opriţi-vă, staţi şi priviţi izbăvirea pe care v-o va da Domnul!» Iuda şi Ierusalim, nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi! Mâine, ieşiţi înaintea lor şi Domnul va fi cu voi!“

18 A llora Giosafat chinò la faccia a terra, e tutto Giuda e gli abitanti di Gerusalemme si prostrarono davanti al Signore e l’adorarono.

Iehoşafat s-a închinat cu faţa la pământ. Toţi cei din Iuda şi locuitorii Ierusalimului au căzut înaintea Domnului, închinându-I-se,

19 I Leviti tra i figli dei Cheatiti e tra i figli dei Corachiti si alzarono per lodare a gran voce il Signore, Dio d’Israele.

iar leviţii dintre urmaşii lui Chehat şi ai lui Korah s-au ridicat să-L laude pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu glas tare.

20 L a mattina seguente si alzarono presto e si misero in marcia verso il deserto di Tecoa; mentre si mettevano in cammino, Giosafat, stando in piedi, disse: «Ascoltatemi, o Giuda, e voi abitanti di Gerusalemme! Credete nel Signore, vostro Dio, e sarete al sicuro; credete ai suoi profeti e trionferete!»

S-au sculat dis-de-dimineaţă şi au pornit înspre pustia Tekoa. La plecarea lor, Iehoşafat s-a ridicat şi a zis: „Iuda şi locuitori ai Ierusalimului, ascultaţi-mă! Încredeţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, şi veţi fi întăriţi! Încredeţi-vă în profeţii Lui şi veţi izbândi!“

21 E dopo aver tenuto consiglio con il popolo, stabilì dei cantori che, vestiti dei paramenti sacri, cantassero le lodi del Signore e, camminando alla testa dell’esercito, dicessero: «Celebrate il Signore, perché la sua bontà dura in eterno!»

S-a sfătuit apoi cu poporul, după care i-a pus pe cei ce Îi cântau Domnului şi-L lăudau cu podoabe sfinte, să iasă înaintea celor înarmaţi şi să zică: „Lăudaţi pe Domnul! Îndurarea Lui ţine pe vecie! “

22 A ppena cominciarono i canti di gioia e di lode, il Signore tese un’imboscata contro i figli di Ammon e di Moab e contro quelli del monte Seir che erano venuti contro Giuda; e rimasero sconfitti.

În clipa când au început să cânte şi să aducă laudă, Domnul a aşezat o ambuscadă împotriva amoniţilor, moabiţilor şi a locuitorilor din muntele Seir care veniseră împotriva lui Iuda şi aceştia au fost învinşi.

23 I figli di Ammon e di Moab assalirono gli abitanti del monte Seir per votarli allo sterminio e distruggerli; e quand’ebbero annientato gli abitanti di Seir, si diedero a distruggersi a vicenda.

Amoniţii şi moabiţii s-au ridicat împotriva locuitorilor din Seir ca să-i distrugă şi să-i nimicească. Când au terminat cu locuitorii din Seir, s-au repezit unii la alţii şi s-au nimicit între ei.

24 Q uando gli uomini di Giuda furono giunti sull’altura da cui si scorge il deserto, volsero lo sguardo verso la moltitudine, ed ecco i cadaveri che giacevano a terra; nessuno era scampato.

Când cei din Iuda au ajuns pe înălţimea de unde puteau zări pustia şi s-au uitat înspre mulţimea de duşmani, iată că acolo erau numai leşuri zăcând pe pământ; nici unul nu scăpase.

25 A llora Giosafat e la sua gente andarono a far bottino delle loro spoglie; e fra i cadaveri trovarono abbondanza di ricchezze, di vesti e di oggetti preziosi; ne presero più di quanto ne potessero portare; impiegarono tre giorni a portare via il bottino, tanto era abbondante.

Iehoşafat şi poporul lui s-au dus şi au adunat prada. Ei au găsit printre leşuri o mulţime de bunuri, haine şi vase preţioase, şi au luat atât de multe, încât nu le-au putut duce. Au avut nevoie de trei zile să adune prada, căci era foarte multă.

26 I l quarto giorno si radunarono nella Valle di Benedizione, dove benedissero il Signore; per questo, quel luogo è stato chiamato Valle di Benedizione fino a oggi.

În ziua a patra, s-au strâns cu toţii în valea Beraca, unde L-au binecuvântat pe Domnul. De aceea au pus văii respective numele Beraca şi aşa i-a rămas numele până în ziua de astăzi.

27 T utti gli uomini di Giuda e di Gerusalemme, con a capo Giosafat, partirono con gioia per tornare a Gerusalemme, perché il Signore li aveva colmati di gioia liberandoli dai loro nemici.

Apoi toţi bărbaţii din Iuda şi din Ierusalim au plecat şi s-au întors la Ierusalim cu bucurie, avându-l pe Iehoşafat în fruntea lor, căci Domnul îi înveselise din pricina izbândei împotriva duşmanilor lor.

28 E d entrarono a Gerusalemme e nella casa del Signore al suono dei saltèri, delle cetre e delle trombe.

Au intrat în Ierusalim cântând din harfe, din lire şi din trâmbiţe şi s-au dus înspre Casa Domnului.

29 I l terrore di Dio s’impadronì di tutti i regni degli altri paesi, quando udirono che il Signore aveva combattuto contro i nemici d’Israele.

Groaza lui Dumnezeu a venit peste toate regatele celorlalte ţări, când au auzit că Domnul s-a luptat cu duşmanii lui Israel.

30 I l regno di Giosafat ebbe pace; il suo Dio gli diede pace lungo tutti i confini. Regno di Giosafat

Prin urmare, regatul lui Iehoşafat a avut parte de linişte şi Dumnezeul lui i-a dat odihnă de jur împrejur.

31 C osì Giosafat regnò sopra Giuda. Aveva trentacinque anni quando cominciò a regnare, e regnò venticinque anni a Gerusalemme; il nome di sua madre era Azuba, figlia di Sili.

Aşadar, Iehoşafat a domnit peste Iuda. El avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi.

32 E gli imitò in ogni cosa la condotta di Asa suo padre e non se ne allontanò, facendo quel che è giusto agli occhi del Signore.

El a umblat în căile tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut de la ele, făcând ce era drept înaintea Domnului.

33 T uttavia gli alti luoghi non scomparvero, perché il popolo non aveva ancora il cuore fermamente unito al Dio dei suoi padri.

Totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, iar poporul tot nu şi-a alipit inima de Dumnezeul strămoşilor lui.

34 L e altre azioni di Giosafat, le prime e le ultime, si trovano scritte nella storia di Ieu, figlio di Canani, inserita nel libro dei re d’Israele.

Celelalte fapte ale lui Iehoşafat, de la început până la sfârşit, au fost scrise în „Cronicile lui Iehu“, fiul lui Hanani, care au fost incluse în „Cartea regilor lui Israel“.

35 D opo questo, Giosafat, re di Giuda, si associò con il re d’Israele Acazia, che si comportava da empio;

După o vreme, Iehoşafat, regele lui Iuda, s-a aliat cu Ahazia, regele lui Israel, cel care s-a făcut vinovat de nelegiuire.

36 e se lo associò per costruire delle navi che andassero a Tarsis; e le costruirono a Esion-Gheber.

S-a aliat cu el ca să construiască nişte corăbii ce urmau să navigheze la Tarşiş. Au construit corăbiile la Eţion-Gheber.

37 A llora Eliezer, figlio di Dodava da Maresa, profetizzò contro Giosafat, dicendo: «Poiché ti sei associato con Acazia, il Signore ha disperso le tue opere». E le navi furono sfasciate e non poterono fare il viaggio verso Tarsis.

Atunci Eliezer din Mareşa, fiul lui Dodava, a profeţit împotriva lui Iehoşafat astfel: „Pentru că te-ai aliat cu Ahazia, Domnul îţi va sfărâma lucrarea!“ Corăbiile au fost sfărâmate şi nu au mai reuşit să navigheze la Tarşiş.