1 A fter this the men of Moab, and Ammon, and some of the Meunites, came to make war against Jehoshaphat.

După o vreme, moabiţii şi amoniţii împreună cu nişte meuniţi au pornit la război împotriva lui Iehoşafat.

2 S ome men came and told Jehoshaphat, “Very many people are coming against you from the other side of the sea, from Syria. See, they are in Hazazon-tamar (that is, Engedi).”

Mesagerii au venit la Iehoşafat şi l-au înştiinţat zicându-i: „O mare mulţime vine împotriva ta de dincolo de mare, din Edom, şi au ajuns la Haţaţon-Tamar, care este En-Ghedi.“

3 J ehoshaphat was afraid and decided to call on the Lord. He made a special time of not eating in all Judah.

Iehoşafat s-a temut. El s-a hotărât să-L întrebe pe Domnul şi a vestit un post în tot ţinutul lui Iuda.

4 A nd Judah gathered together to pray for help from the Lord. They came to the Lord from all the cities of Judah to call on the Lord.

Cei din Iuda s-au adunat ca să ceară ajutor de la Domnul. Da, ei au venit din toate cetăţile lui Iuda ca să ceară ajutor de la Domnul.

5 J ehoshaphat stood among the people of Judah and Jerusalem, in the house of the Lord, in front of the new open space.

Iehoşafat a stat în adunarea lui Iuda şi a Ierusalimului, la Casa Domnului, înaintea curţii celei noi

6 T hen he said, “O Lord, the God of our fathers, are You not God in heaven? Do You not rule over all the nations? Power and strength are in Your hand, so that no one is able to stand against You.

şi a zis: „ Doamne, Dumnezeul strămoşilor noştri, oare nu Tu eşti Dumnezeu în ceruri? Oare nu Tu stăpâneşti peste toate regatele neamurilor? În mâna Ta este puterea şi tăria şi nimeni nu Ţi se poate împotrivi!

7 O our God, did You not make the people of this land leave so that Your people Israel could have it and give it to the children of Your friend Abraham forever?

Oare nu Tu, Dumnezeul nostru, eşti Cel Care i-ai izgonit pe locuitorii acestei ţări dinaintea poporului Tău, Israel, şi n-ai dat-o Tu, pentru totdeauna, seminţei lui Avraam, prietenul Tău ?

8 A nd they have lived in it. They have built You a holy place in it for Your name, saying,

Ei au locuit în ţară şi au zidit în ea un Lăcaş pentru Numele Tău, zicând:

9 ‘ If what is bad comes upon us, fighting, hard times, disease, or no food, we will stand in front of this house. And we will stand before You, (for Your name is in this house). We will cry to You in our trouble. And You will hear and take us out of trouble.’

«Dacă va veni asupra noastră vreo nenorocire, sabia, judecata, molima sau foametea, iar noi vom sta înaintea acestei Case şi înaintea Ta, căci Numele Tău este în Casa aceasta şi dacă, în strâmtorarea noastră, vom striga către Tine, atunci Te rugăm să ne asculţi şi să ne izbăveşti!»

10 N ow see the men of Ammon and Moab and Mount Seir, whom You did not let Israel fight when they came from the land of Egypt. (They turned aside from them and did not destroy them.)

Priveşte acum la amoniţi, la moabiţi şi la cei din muntele Seir, – în teritoriul cărora nu i-ai dat voie lui Israel să intre atunci când venea din ţara Egiptului, căci el i-a ocolit şi nu i-a nimicit, –

11 L ook how they are paying us back. They are coming to make us leave Your land which You have given to us.

priveşte cum ne răsplătesc: ei vin să ne izgonească din moştenirea Ta, pe care ne-ai dat-o în stăpânire!

12 O our God, will You not punish them? For we have no power against all these men who are coming against us. We do not know what to do. But our eyes look to You.”

O, Dumnezeul nostru, oare nu-i vei judeca Tu? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulţimi care vine împotriva noastră! Noi nu ştim ce să ne facem, dar ochii noştri sunt îndreptaţi către Tine!“

13 A nd all the men of Judah were standing before the Lord, with their babies, their wives, and their children.

Toţi bărbaţii din Iuda stăteau înaintea Domnului cu copilaşii, cu soţiile şi cu fiii lor.

14 T hen the Spirit of the Lord came upon Jahaziel the son of Zechariah, the son of Benaiah, the son of Jeiel, the son of Mattaniah, the Levite of the sons of Asaph, as he stood among the people.

Atunci Duhul Domnului a venit în mijlocul adunării, peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, un levit dintre urmaşii lui Asaf.

15 H e said, “Listen, all Judah, the people of Jerusalem, and King Jehoshaphat. The Lord says to you, ‘Do not be afraid or troubled because of these many men. For the battle is not yours but God’s.

El a zis: „Voi, toţi cei din Iuda, voi, locuitori ai Ierusalimului, şi tu, rege Iehoşafat, ascultaţi! Aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi din cauza acestei mari mulţimi, căci lupta nu este a voastră, ci a lui Dumnezeu!

16 G o down to fight them tomorrow. See, they will come up by the hill of Ziz. You will find them at the end of the valley, in front of the desert of Jeruel.

Mâine, să înaintaţi împotriva lor! Ei se vor fi urcat prin trecătoarea Ţiţ şi-i veţi găsi la capătul văii dinspre pustia Ieruel.

17 Y ou will not need to fight in this battle. Just stand still in your places and see the saving power of the Lord work for you, O Judah and Jerusalem.’ Do not be afraid or troubled. Go out against them tomorrow, for the Lord is with you.”

Voi nu veţi avea de luptat. Opriţi-vă, staţi şi priviţi izbăvirea pe care v-o va da Domnul!» Iuda şi Ierusalim, nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi! Mâine, ieşiţi înaintea lor şi Domnul va fi cu voi!“

18 T hen Jehoshaphat put his face to the ground. And all Judah and the people of Jerusalem fell down in worship before the Lord.

Iehoşafat s-a închinat cu faţa la pământ. Toţi cei din Iuda şi locuitorii Ierusalimului au căzut înaintea Domnului, închinându-I-se,

19 T he Levites, of the Kohathites and Korahites, stood up to praise the Lord God of Israel, with a very loud voice.

iar leviţii dintre urmaşii lui Chehat şi ai lui Korah s-au ridicat să-L laude pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu glas tare.

20 T hey got up early in the morning and went out to the desert of Tekoa. When they went out, Jehoshaphat stood and said, “Listen to me, O Judah and people of Jerusalem. Trust in the Lord your God, and you will be made strong. Trust in the men who speak for Him, and you will do well.”

S-au sculat dis-de-dimineaţă şi au pornit înspre pustia Tekoa. La plecarea lor, Iehoşafat s-a ridicat şi a zis: „Iuda şi locuitori ai Ierusalimului, ascultaţi-mă! Încredeţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, şi veţi fi întăriţi! Încredeţi-vă în profeţii Lui şi veţi izbândi!“

21 W hen he had spoken with the people, he called those who sang to the Lord and those who praised Him in holy clothing. They went out in front of the army and said, “Give thanks to the Lord. For His loving-kindness lasts forever.”

S-a sfătuit apoi cu poporul, după care i-a pus pe cei ce Îi cântau Domnului şi-L lăudau cu podoabe sfinte, să iasă înaintea celor înarmaţi şi să zică: „Lăudaţi pe Domnul! Îndurarea Lui ţine pe vecie! “

22 W hen they began to sing and praise, the Lord set traps against the men of Ammon, Moab, and Mount Seir, who had come against Judah. So they were destroyed.

În clipa când au început să cânte şi să aducă laudă, Domnul a aşezat o ambuscadă împotriva amoniţilor, moabiţilor şi a locuitorilor din muntele Seir care veniseră împotriva lui Iuda şi aceştia au fost învinşi.

23 T he men of Ammon and Moab fought against the people of Mount Seir, and killed all of them. And when they finished with the people of Seir, they all helped to kill each other.

Amoniţii şi moabiţii s-au ridicat împotriva locuitorilor din Seir ca să-i distrugă şi să-i nimicească. Când au terminat cu locuitorii din Seir, s-au repezit unii la alţii şi s-au nimicit între ei.

24 J udah came to the place where they could look out over the desert. When they looked toward the armies, they saw that dead bodies were lying on the ground. No one had been left alive.

Când cei din Iuda au ajuns pe înălţimea de unde puteau zări pustia şi s-au uitat înspre mulţimea de duşmani, iată că acolo erau numai leşuri zăcând pe pământ; nici unul nu scăpase.

25 S o Jehoshaphat and his people came to take away what they wanted from them. They found cattle, many good things, clothing, and things of great worth, which they took for themselves. There was more than they could carry. It took them three days to take all the things, because there was so much.

Iehoşafat şi poporul lui s-au dus şi au adunat prada. Ei au găsit printre leşuri o mulţime de bunuri, haine şi vase preţioase, şi au luat atât de multe, încât nu le-au putut duce. Au avut nevoie de trei zile să adune prada, căci era foarte multă.

26 T hey gathered together in the Valley of Beracah on the fourth day. There they praised and thanked the Lord. So the name of that place has been the Valley of Beracah to this day.

În ziua a patra, s-au strâns cu toţii în valea Beraca, unde L-au binecuvântat pe Domnul. De aceea au pus văii respective numele Beraca şi aşa i-a rămas numele până în ziua de astăzi.

27 T hen every man of Judah and Jerusalem returned, with Jehoshaphat leading them. They returned to Jerusalem with joy. For the Lord had filled them with joy by saving them from those who hated them.

Apoi toţi bărbaţii din Iuda şi din Ierusalim au plecat şi s-au întors la Ierusalim cu bucurie, avându-l pe Iehoşafat în fruntea lor, căci Domnul îi înveselise din pricina izbândei împotriva duşmanilor lor.

28 T hey came to the house of the Lord in Jerusalem with horns and different kinds of harps.

Au intrat în Ierusalim cântând din harfe, din lire şi din trâmbiţe şi s-au dus înspre Casa Domnului.

29 A nd the fear of God came upon all the nations of the lands, when they heard that the Lord had fought against those who hate Israel.

Groaza lui Dumnezeu a venit peste toate regatele celorlalte ţări, când au auzit că Domnul s-a luptat cu duşmanii lui Israel.

30 S o the nation of Jehoshaphat was at peace. His God gave him rest on all sides. The End of Jehoshaphat’s Rule

Prin urmare, regatul lui Iehoşafat a avut parte de linişte şi Dumnezeul lui i-a dat odihnă de jur împrejur.

31 S o Jehoshaphat ruled over Judah. He was thirty-five years old when he became king. And he ruled in Jerusalem for twenty-five years. His mother’s name was Azubah the daughter of Shilhi.

Aşadar, Iehoşafat a domnit peste Iuda. El avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi.

32 J ehoshaphat walked in the way of his father Asa, and did not leave it. He did what was right in the eyes of the Lord.

El a umblat în căile tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut de la ele, făcând ce era drept înaintea Domnului.

33 B ut the high places were not taken away. The people had not yet set their hearts on the God of their fathers.

Totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, iar poporul tot nu şi-a alipit inima de Dumnezeul strămoşilor lui.

34 T he rest of the acts of Jehoshaphat, from first to last, are written in the story of Jehu the son of Hanani, which is written in the Book of the Kings of Israel.

Celelalte fapte ale lui Iehoşafat, de la început până la sfârşit, au fost scrise în „Cronicile lui Iehu“, fiul lui Hanani, care au fost incluse în „Cartea regilor lui Israel“.

35 A fter this King Jehoshaphat of Judah joined with King Ahaziah of Israel who was very sinful.

După o vreme, Iehoşafat, regele lui Iuda, s-a aliat cu Ahazia, regele lui Israel, cel care s-a făcut vinovat de nelegiuire.

36 H e joined him in making ships to go to Tarshish. They made the ships in Ezion-geber.

S-a aliat cu el ca să construiască nişte corăbii ce urmau să navigheze la Tarşiş. Au construit corăbiile la Eţion-Gheber.

37 T hen Eliezer the son of Dodavahu of Mareshah told what would happen against Jehoshaphat, saying, “Because you have joined with Ahaziah, the Lord will destroy what you have made.” So the ships were wrecked, and could not go to Tarshish.

Atunci Eliezer din Mareşa, fiul lui Dodava, a profeţit împotriva lui Iehoşafat astfel: „Pentru că te-ai aliat cu Ahazia, Domnul îţi va sfărâma lucrarea!“ Corăbiile au fost sfărâmate şi nu au mai reuşit să navigheze la Tarşiş.