1 T here was an in-law of the family of Naomi’s husband there whose name was Boaz. He was a very rich man of the family of Elimelech.

Acolo Naomi avea o rudă din partea soţului ei, un bărbat foarte renumit din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.

2 R uth, the Moabite woman, said to Naomi, “Let me go to the field to gather grain behind someone who might show favor to me.” Naomi said to her, “Go, my daughter.”

Într-o zi, moabita Rut i-a zis lui Naomi: – Dă-mi voie, te rog, să merg pe ogor ca să strâng spice de pe urma aceluia înaintea căruia voi găsi bunăvoinţă. – Du-te, copila mea, i-a răspuns ea.

3 S o Ruth went and gathered in the field behind those who picked the grain. And she happened to come to the part of the field that belonged to Boaz, who was of the family of Elimelech.

Ea s-a dus şi, ajungând pe un ogor, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a nimerit ca ogorul acela să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.

4 N ow Boaz was seen coming from Bethlehem. He said to the people gathering the grain, “May the Lord be with you.” And they said to him, “May the Lord bring good to you.”

Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem şi le-a zis secerătorilor: – Domnul să fie cu voi! – Domnul să te binecuvânteze, i-au răspuns ei.

5 T hen Boaz said to his servant who was watching over those who gathered grain, “Whose young woman is this?”

Apoi l-a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii: – A cui este tânăra aceasta?

6 T he servant who watched over those who gathered grain said, “She is the young Moabite woman who returned with Naomi from the land of Moab.

Slujitorul care supraveghea secerătorii i-a răspuns: – Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului.

7 S he said, ‘Let me gather food behind the others who gather among the grain.’ So she came and has stayed from morning until now. She has rested in the house a short time.”

Ea mi-a zis: „Te rog, dă-mi voie să culeg şi să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“ Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât pentru puţin timp, în adăpost.

8 T hen Boaz said to Ruth, “Be careful to listen, my daughter. Do not go to gather grain in another field. Do not leave this one. But stay here with my women who gather grain.

Boaz i-a zis lui Rut: – Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt ogor şi să nu pleci de aici! Rămâi cu slujitoarele mele.

9 K eep your eyes upon the field where they gather grain. Go behind them. I have told the servants not to touch you. When you are thirsty, go to the water jars. Drink the water the servants have put there.”

Uită-te unde vor secera pe ogor şi du-te după ele! Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ţi-e sete, poţi să mergi la vase şi să bei din ceea ce au scos slujitorii.

10 T hen she fell with her face to the ground and said to him, “Why have I found favor in your eyes? Why do you care about me? I am a stranger from another land.”

Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi i-a zis: – Cum de am găsit bunăvoinţă înaintea ta, ca să mă iei în seamă pe mine, o străină ?

11 B oaz said to her, “I have heard about all you have done for your mother-in-law after the death of your husband. I have heard how you left your father and mother and the land of your birth to come to a people you did not know before.

– Mi s-a spus despre tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău, i-a răspuns Boaz, cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să vii la un popor pe care nu-l cunoşteai până mai ieri.

12 M ay the Lord reward you for your work. May full pay be given to you from the Lord, the God of Israel. It is under His wings that you have come to be safe.”

Domnul să-ţi răsplătească fapta şi răsplata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăposteşti!

13 T hen Ruth said, “Sir, I have found favor in your eyes. For you have brought comfort and have been kind in speaking to your woman servant. And I am not like any of your other women servants.”

– Să găsesc bunăvoinţă la tine şi pe mai departe, stăpânul meu, i-a răspuns ea, pentru că vorbele tale m-au mângâiat şi au atins inima slujnicei tale, deşi eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.

14 W hen it was time to eat, Boaz said to Ruth, “Come here. Eat of the bread and put sour wine on it.” So she sat beside the people who gathered the grain. And Boaz brought her grain made ready over a fire. She ate and was filled and had some left.

La ora mesei Boaz i-a zis lui Rut: – Apropie-te, mănâncă din pâine şi înmoaie-ţi bucata în zeama cu oţet. Ea s-a aşezat lângă secerători, iar el a servit-o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s-a săturat şi i-a mai şi rămas.

15 W hen she got up to gather grain, Boaz told his servants, “Let her gather even among the standing grain. Do not speak against her.

Apoi, când ea s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a poruncit slujitorilor săi astfel: – Lăsaţi-o să culeagă chiar şi dintre snopi, fără să o umiliţi!

16 P ull some grain out of the grain that has been gathered together and leave it for her to gather. And do not speak sharp words to her.”

Ba chiar scoateţi-i spice din snopi şi aruncaţi-i-le pe jos, ca să le poată culege şi nu o dojeniţi!

17 S o Ruth gathered grain in the field until evening. Then she beat out what she had gathered. It was enough barley to fill a basket.

Rut a cules spice de pe ogor până seara, a bătut ce a cules şi i s-a strâns aproape o efă de orz.

18 S he picked it up and went into the city to show her mother-in-law what she had gathered. Ruth gave Naomi what she had left after she was filled.

A luat ceea ce strânsese şi s-a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i-a dat lui Naomi şi ceea ce-i rămăsese după ce se săturase la masă.

19 H er mother-in-law said to her, “Where did you gather grain today? Where did you work? May good come to the man who showed you favor.” So Ruth told her mother-in-law, “The name of the man I worked with today is Boaz.”

Atunci soacra ei a întrebat-o: – Unde ai cules astăzi şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă! Rut a început să-i povestească soacrei sale la cine a lucrat şi i-a zis: – Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.

20 N aomi said to her daughter-in-law, “May he receive good from the Lord, Who has not kept His kindness from the living and the dead.” Then Naomi said to her, “The man is near to us. He is of our family.”

Naomi i-a zis nurorii sale: – Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care nu Şi-a părăsit îndurarea faţă de noi, cei vii, şi faţă de cei ce au murit! Bărbatul acesta este ruda noastră, i-a mai zis Naomi, dintre cei cu drept de răscumpărare asupra noastră.

21 R uth, the Moabite woman, said, “He told me, ‘You should stay close to my servants until they have finished gathering all my grain.’”

Moabita Rut i-a zis: – El mi-a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor sfârşi tot ce au de secerat.“

22 N aomi said to her daughter-in-law Ruth, “It is good that you go out with his women servants, my daughter. Then no danger will come upon you in another field.”

Naomi i-a răspuns nurorii sale Rut: – Este bine, fiica mea, să lucrezi cu slujnicele lui şi să nu dea alţii peste tine pe un alt ogor.

23 S o she stayed close to those who worked for Boaz until the end of the time of gathering grain. And she lived with her mother-in-law.

Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz şi a cules până când s-a încheiat seceratul orzului şi al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.