1 W hen David and his men came to Ziklag on the third day, the Amalekites had come to fight in the Negev and Ziklag. They had destroyed Ziklag, and burned it with fire.

Când David şi oamenii săi au sosit a treia zi la Ţiklag, amalekiţii invadaseră Neghevul şi Ţiklagul; capturaseră Ţiklagul şi îi dăduseră foc.

2 T hey took the women and all who were in it, without killing anyone. They carried them out and went on their way.

Au luat captive femeile şi pe toţi aceia care se aflau în cetate, de la copii până la bătrâni. N-au ucis pe nimeni, ci doar i-au luat cu ei şi au plecat.

3 D avid and his men came to the city and saw that it was burned. Their wives and sons and daughters had been taken away.

Când David şi oamenii lui au ajuns la cetate, au găsit-o arsă, iar pe soţiile, pe fiii şi pe fiicele lor – duşi în captivitate.

4 T hen David and the people with him cried out in a loud voice until they had no more strength to cry.

David şi oamenii care erau cu el au plâns în hohote până ce n-au mai avut putere să plângă.

5 D avid’s two wives had been taken away, Ahinoam of Jezreel, and Abigail who had been the wife of Nabal of Carmel.

Au fost luate captive şi cele două soţii ale lui David: Ahinoam din Izreel şi Abigail, văduva lui Nabal, din Carmel.

6 A nd David was very troubled because the people talked about killing him with stones. For all the people were very angry in their sorrow for their sons and daughters. But David got his strength from the Lord his God.

David s-a aflat într-o mare strâmtorare, căci bărbaţii vorbeau să-l ucidă cu pietre, deoarece toţi aveau sufletul mâhnit, fiecare pentru fiii şi fiicele lui. Însă David s-a întărit în Domnul, Dumnezeul lui.

7 D avid said to Abiathar the religious leader, son of Ahimelech, “Bring me the linen vest.” So Abiathar brought the linen vest to David.

David i-a spus preotului Abiatar, fiul lui Ahimelek: – Adu-mi, te rog, efodul! Abiatar a adus efodul la David.

8 T hen David asked the Lord, “Should I go after this army? Should I meet them in battle?” The Lord said to him, “Go after them, for you will catch them for sure. And you will be sure to save all the people.”

David L-a întrebat pe Domnul: – Să urmăresc ceata aceasta? O voi ajunge? – Urmăreşte-o, i-a răspuns Domnul, căci o vei ajunge şi vei da izbăvire.

9 S o David and the 600 men who were with him went out and came to the river of Besor. There those stayed who were left behind.

David a plecat cu cei şase sute de bărbaţi care erau cu el şi au ajuns la uedul Besor, unde s-au oprit cei ce rămâneau în urmă.

10 B ut David kept going after them, with 400 men. For 200 were too tired to cross the river of Besor and stayed behind.

David a continuat urmărirea cu patru sute de bărbaţi, iar ceilalţi două sute, fiind prea istoviţi să treacă uedul Besor, s-au oprit.

11 T hey found an Egyptian in the field and brought him to David. They gave him bread and he ate, and he was given water to drink.

Au găsit un egiptean pe câmp şi l-au adus la David. I-au dat de mâncare şi el a mâncat; apoi i-au dat apă.

12 T hey gave him a piece of a fig loaf and two vines of dried grapes. When he had eaten, his spirit returned to him. For he had not eaten bread or drunk water for three days and three nights.

I-au dat o parte dintr-o turtă de smochine şi două mănunchiuri de stafide. După ce a mâncat, i-au revenit puterile căci nu mâncase şi nu băuse apă de trei zile şi trei nopţi.

13 D avid said to him, “To whom do you belong? Where are you from?” And he answered, “I am a young man of Egypt, a servant of an Amalekite. My owner left me behind when I became sick three days ago.

David l-a întrebat: – Al cui eşti şi de unde vii? Tânărul a răspuns: – Sunt egiptean şi sunt sclavul unui amalekit. Stăpânul meu m-a părăsit în urmă cu trei zile pentru că m-am îmbolnăvit.

14 W e had gone to fight in the Negev of the Cherethites, and in the land of Judah, and in the Negev of Caleb. We burned Ziklag with fire.”

Am invadat Neghevul cheretiţilor, pe cel al lui Iuda şi Neghevul lui Caleb şi am dat foc Ţiklagului.

15 T hen David said to him, “Will you take me down to his army?” And he said, “Promise me by God that you will not kill me or give me to my owner, and I will bring you down to this army.”

Atunci David l-a întrebat: – Poţi să mă duci până la această ceată? Egipteanul i-a zis: – Jură-mi pe Dumnezeu că nu mă vei ucide şi că nu mă vei preda în mâna stăpânului meu şi atunci te voi duce la ceata aceasta.

16 W hen he had taken David down, he saw the soldiers spread over all the land. They were eating and drinking and dancing because of all the good things they had taken from the land of the Philistines and the land of Judah.

L-a dus acolo şi iată că aceştia erau împrăştiaţi peste tot, mâncând, bând şi chefuind datorită marii prăzi pe care o luaseră din ţara filistenilor şi din ţara lui Iuda.

17 A nd David killed them from the evening until the evening of the next day. None of them got away, except 400 young men who ran away on camels.

David i-a zdrobit din amurg până în seara zilei următoare; n-a scăpat nici un bărbat dintre ei, în afară de patru sute de tineri care au încălecat pe cămile şi au fugit.

18 D avid took back all that the Amalekites had taken, and saved his two wives.

David a recuperat tot ceea ce luaseră amalekiţii şi le-a salvat şi pe cele două soţii ale lui.

19 N othing was missing, small or large, sons or daughters, food or anything that had been taken. David returned with all of it.

Nu le lipsea nimic, nici tânăr nici bătrân, nici fii nici fiice, nimic din pradă, nimic din ceea ce li se luase. David a adus înapoi totul.

20 A nd he took all the sheep and cattle. The people drove those animals in front of him, and said, “This is what belongs to David.”

David a luat toate oile şi vitele; oamenii lui conduceau turma aceasta mergând în fruntea ei şi spuneau: „Aceasta este prada lui David.“

21 D avid came to the 200 men who had been too tired to follow him and had been left at the river of Besor. They went out to meet David and the people who were with him. David came near the people and said hello to them.

David a ajuns la cei două sute de bărbaţi care fuseseră prea istoviţi pentru a-l urma şi care fuseseră lăsaţi la uedul Besor. Aceştia au ieşit în întâmpinarea lui David şi a poporului care era cu el. David s-a apropiat de ei şi i-a salutat.

22 T hen all the sinful men of no worth who had gone with David said, “They did not go with us. So we will not give them anything of what we have taken, except for each man’s wife and children. Each man may take them and go.”

Toţi oamenii răi şi nelegiuiţi dintre cei care merseseră cu David au zis: – Pentru că n-au mers împreună cu noi, nu le vom da din prada pe care am recuperat-o. Fiecare însă poate să-şi ia soţia şi copiii şi să plece.

23 D avid said, “You must not do so with what the Lord has given us, my brothers. He has kept us safe and has given us the army that came against us.

Dar David le-a zis: – Să nu faceţi aşa, fraţilor, cu ceea ce ne-a dat Domnul, căci El ne-a păzit şi a dat în mâinile noastre ceata de invadatori care venise împotriva noastră.

24 W ho would listen to you about this? The share of those who stay by our things will be the same as the share of those who go to the battle. They will share alike.”

Oricum, cine are să vă asculte în privinţa aceasta? Aceeaşi parte o vor avea şi cei care au fost în luptă şi cei care au rămas la bagaje. Toţi vor împărţi la fel.

25 H e made it a law for Israel from that day to this.

Aşa a fost începând din ziua aceea. David a făcut din aceasta o lege şi o hotărâre în Israel până astăzi.

26 W hen David came to Ziklag, he sent some of the things he had taken in battle to the leaders of Judah, his friends. He said, “See, here is a gift for you from what was taken from those who hate the Lord.

După ce a sosit la Ţiklag, David a trimis din pradă celor din sfatul bătrânilor lui Iuda, prietenii săi, spunându-le: „Iată pentru voi un dar din prada luată de la duşmanii Domnului.“

27 I t is for those in Bethel, Ramoth of the Negev, Jattir,

A trimis şi celor din Betel, celor din Ramot-Negev, celor din Iatir,

28 A roer, Siphmoth, Eshtemoa,

celor din Aroer, celor din Sifmot, celor din Eştemoa,

29 a nd Racal. It is for those in the cities of the Jerahmeelites, the cities of the Kenites,

celor din Racal, celor din cetăţile ierahmeeliţilor şi celor din cetăţile cheniţilor,

30 H ormah, Borashan, Athach,

celor din Horma, celor din Bor-Aşan şi celor din Atac,

31 H ebron, and all the places where David and his men have gone many times.”

celor din Hebron şi celor din toate locurile pe care le-a cutreierat David şi oamenii săi.