1 N ow the sons of Reuben and the sons of Gad had very many cattle. And they saw that the land of Jazer and the land of Gilead was a good place for cattle.

Rubeniţii şi gadiţii, care aveau foarte multe turme, au văzut că pământurile Iazerului şi Ghiladului erau locuri bune pentru vite.

2 S o the sons of Gad and the sons of Reuben came and said to Moses and Eleazar the religious leader and the leaders of the people,

Au venit la Moise, la preotul Elazar şi la conducătorii adunării şi le-au zis:

3 “ Ataroth, Dibon, Jazer, Nimrah, Heshbon, Elealeh, Sebam, Nebo and Beon,

– Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Heşbon, Eleale, Sebam, Nebo şi Beon

4 t he land which the Lord won in battle in front of the people of Israel, is a land for cattle and your servants have cattle.”

– ţinuturile pe care Domnul le-a lovit înaintea poporului Israel – sunt ţinuturi bune pentru vite, iar robii tăi au vite.

5 A nd they said, “If we have found favor in your eyes, let this land be given to your servants as our own. Do not take us to the other side of the Jordan.”

Dacă am găsit bunăvoinţă la tine, au adăugat ei, dă ţinuturile acestea în proprietatea robilor tăi şi nu ne trece peste Iordan.

6 B ut Moses said to the sons of Gad and the sons of Reuben, “Should your brothers go to war while you sit here?

Moise le-a răspuns gadiţilor şi rubeniţilor: – Fraţii voştri se pregătesc de război, iar voi vreţi să rămâneţi aici?

7 W hy do you take from the people of Israel the desire to cross over into the land the Lord has given them?

De ce vreţi să le descurajaţi inima israeliţilor şi să nu mai meargă în ţara pe care Domnul le-a dat-o?

8 T his is what your fathers did when I sent them from Kadesh-barnea to see the land.

Aşa au făcut şi părinţii voştri pe care i-am trimis din Kadeş-Barnea să iscodească ţara.

9 T hey went up to the valley of Eshcol and saw the land. Then they took the desire away from the people of Israel so that they did not go into the land the Lord had given them.

După ce au mers în valea Eşcol şi au văzut ţara, au descurajat poporul ca să nu mai meargă în ţara pe care Domnul le-a dat-o.

10 S o the Lord’s anger burned on that day, and He swore, saying

Domnul s-a aprins de mânie în ziua aceea şi a jurat:

11 ‘ None of the men who came up from Egypt, twenty years old and older, will see the land I promised to Abraham, Isaac and Jacob. For they did not follow Me with all their heart.

„Pentru că nu M-au urmat din toată inima lor, nici un bărbat peste douăzeci de ani care a ieşit din Egipt nu va vedea ţara pe care am promis-o prin jurământ lui Avraam, Isaac şi Iacov,

12 O nly Caleb the son of Jephunneh the Kenizzite and Joshua the son of Nun will see it. For they have followed the Lord with all their hearts.’

în afară de Caleb, fiul chenizitului Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun, căci ei L-au urmat din toată inima pe Domnul.“

13 S o the Lord’s anger burned against Israel. He made them travel in the desert forty years, until all the people of that day who had sinned in the eyes of the Lord were destroyed.

Atunci s-a aprins mânia Domnului împotriva lui Israel şi i-a făcut să rătăcească în pustie timp de patruzeci de ani, până când toată generaţia care făcuse rău înaintea Lui a murit.

14 N ow see, you have grown up in your fathers’ place, children of sinful men. You add still more to the burning anger of the Lord against Israel.

Şi iată că acum vă ridicaţi voi, copii de păcătoşi, şi luaţi locul părinţilor voştri ca să aprindeţi şi mai tare mânia Domnului împotriva lui Israel.

15 F or if you turn away from following Him, He will leave them in the desert again and you will destroy all these people.”

Dacă vă întoarceţi de la El, El va părăsi iarăşi pe poporul Său în pustie, iar cauza distrugerii lor veţi fi voi.

16 T hen they came near him and said, “We will build safe places for our flocks here, and cities for our little ones.

Atunci ei s-au apropiat de Moise şi i-au zis: – Vom zidi aici ţarcuri pentru turmele noastre şi cetăţi pentru copiii noştri.

17 B ut we will be ready for battle and will go with the people of Israel until we have brought them to their place. Our little ones will live within the walls of the cities because of the people who live in the land.

Apoi ne vom înarma în grabă şi vom merge înaintea israeliţilor până îi vom duce pe fiecare la locul lui. În acest timp copiii noştri vor locui în cetăţi fortificate pentru a fi protejaţi de locuitorii ţării.

18 W e will not return to our homes until every one of the people of Israel has received his land.

Nu ne vom întoarce la familiile noastre înainte ca fiecare israelit să-şi fi primit moştenirea.

19 F or we will not have any land among them on the other side of the Jordan. Our land has come to us on this side of the Jordan toward the east.”

Nu vom mai moşteni nimic împreună cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că moştenirea noastră este la răsărit de Iordan.

20 S o Moses said to them, “Do as you say. Get ready for war before the Lord.

Atunci Moise le-a răspuns: – Dacă veţi face aşa, dacă vă veţi înarma ca să luptaţi înaintea Domnului,

21 A ll of you men of war cross over the Jordan before the Lord until He has driven away those who fight against Him,

dacă veţi trece cu toţi cei înarmaţi dincolo de Iordan, înaintea Domnului, până ce El Îşi va izgoni dinainte toţi duşmanii Lui,

22 a nd has won the land in battle. Then after this you may return because you have done your duty to the Lord and to Israel. This land will be your land before the Lord.

şi dacă vă veţi întoarce numai după ce ţara va fi supusă Domnului, atunci veţi fi fără vină înaintea Domnului şi înaintea lui Israel, iar ţinutul acesta va fi proprietatea voastră înaintea Domnului.

23 B ut if you do not do as you say, you have sinned against the Lord. And for sure you will be punished for your sin.

Dar dacă nu veţi face aşa, atunci veţi păcătui înaintea Domnului şi puteţi fi siguri că păcatul vostru vă va ajunge.

24 B uild cities for your little ones and places for your sheep. Then do what you have promised.”

Construiţi cetăţi pentru copiii voştri şi ţarcuri pentru turmele voastre, dar împliniţi ce aţi promis cu gura voastră.

25 T he sons of Gad and the sons of Reuben said to Moses, “Your servants will do just as my lord says.

Gadiţii şi rubeniţii i-au zis lui Moise: – Noi, robii tăi, vom face întocmai după poruncile stăpânului nostru.

26 O ur little ones, our wives, our flocks and all our cattle will stay there in the cities of Gilead.

Copiii şi soţiile noastre, turmele şi vitele noastre vor rămâne aici în fortificaţiile Ghiladului.

27 B ut your servants, everyone who is ready for war, will cross over before the Lord to battle, just as my lord says.”

Dar robii tăi, toţi cei pregătiţi pentru război, vor trece dincolo să lupte înaintea Domnului, cum zice stăpânul nostru.

28 S o Moses gave news about them to Eleazar the religious leader, Joshua the son of Nun, and to the heads of the fathers’ houses of the families of the people of Israel.

Atunci Moise le-a dat porunci cu privire la ei, preotului Elazar, lui Iosua, fiul lui Nun, şi conducătorilor familiilor din seminţiile israeliţilor.

29 M oses said to them, “The sons of Gad and the sons of Reuben, every man ready for battle, are to cross with you over the Jordan before the Lord, and the land will be won. After this, you must give them the land of Gilead for their own.

El le-a zis: – Dacă gadiţii şi rubeniţii, toţi cei pregătiţi pentru război, vor trece cu voi Iordanul înaintea Domnului şi veţi supune ţara, atunci să le daţi Ghiladul în stăpânire.

30 B ut if they will not cross over with you ready for battle, their land must be among you in the land of Canaan.”

Dar dacă nu vor trece dincolo înarmaţi împreună cu voi, atunci să li se dea o proprietate în mijlocul vostru în Canaan.

31 T he sons of Gad and the sons of Reuben answered, “We will do as the Lord has said to your servants.

Gadiţii şi rubeniţii au răspuns: – Robii tăi vor face aşa cum a spus Domnul.

32 W e will cross over into the land of Canaan ready for battle before the Lord. And the land on this side of the Jordan will be ours.”

Vom trece înarmaţi în Canaan înaintea Domnului, iar proprietatea pe care o moştenim să fie de partea aceasta a Iordanului.

33 S o Moses gave the nations of Sihon king of the Amorites and Og king of Bashan to the sons of Gad and the sons of Reuben and the half-family group of Joseph’s son Manasseh. He gave them the land, with its cities and the country around them.

Atunci Moise a dat gadiţilor, rubeniţilor şi la jumătate din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele amoriţilor, şi regatul lui Og, regele Başanului – ţara cu cetăţile ei, cetăţile cu teritoriile din jurul lor.

34 T hen the sons of Gad built Dibon, Ataroth, Aroer,

Gadiţii au zidit Dibonul, Atarotul, Aroerul,

35 A trothshophan, Jazer, Jogbehah,

Atrot-Şofanul, Iazerul, Iogbeha,

36 B ethnimrah and Beth-haran, cities with walls around them. And they made safe places for their sheep.

Bet-Nimra şi Bet-Haranul ca cetăţi fortificate şi au construit şi ţarcuri pentru turme.

37 T he sons of Reuben built Heshbon, Elealeh, Kiriathaim,

Rubeniţii au rezidit Heşbonul, Eleale, Chiriatayim,

38 N ebo and Baal-meon (their names to be changed), and Sibmah. And they gave other names to the cities they built.

precum şi Nebo şi Baal-Meon (aceste nume au fost schimbate) şi Sibma. Ei au pus alte nume cetăţilor pe care le-au construit.

39 T he sons of Manasseh’s son Machir went to Gilead and took it. They drove away the Amorites who were in it.

Urmaşii lui Machir, fiul lui Manase, s-au îndreptat către Ghilad, l-au cucerit şi i-au izgonit pe amoriţii care locuiau acolo.

40 S o Moses gave Gilead to Machir the son of Manasseh, and he lived in it.

Atunci Moise i-a dat Ghiladul lui Machir, fiul lui Manase, şi el a locuit acolo.

41 J air the son of Manasseh went and took its towns, and called them Havvoth-jair.

Iair, urmaşul lui Manase, a luat în stăpânire şi el câteva aşezări şi le-a numit Havot-Iair.

42 N obah went and took Kenath and its towns, and called it Nobah after his own name.

Nobah a cucerit Chenatul şi satele din împrejurimile lui şi l-a numit Nobah, după numele lui.