1 T he Lord said to Moses at Mount Sinai,

Domnul i-a zis lui Moise pe muntele Sinai:

2 “ Say to the people of Israel, ‘When you come to the land I will give you, then the land will have a Year of Rest to the Lord.

„Spune-le israeliţilor: «Când veţi intra în ţara pe care v-o dau, pământul să ţină un Sabat în cinstea Domnului.

3 S ix years you will plant seeds in your field. Six years you will take care of your vines and gather their fruit.

Şase ani să-ţi semeni ogorul şi şase ani să-ţi tai via şi să-i strângi roadele,

4 B ut the seventh year will be a Year of Rest for the land, a Year of Rest to the Lord. You will not plant seeds in your field or take care of your vines.

dar în al şaptelea an să ţii un Sabat deplin pentru pământ, un Sabat în cinstea Domnului: să nu-ţi semeni ogorul şi să nu-ţi tai via.

5 Y ou will not gather what grows of itself in your field. And do not gather the fruit of the vines that have not been cared for. The land will have a Year of Rest.

Să nu culegi ce va ieşi după seceriş şi să nu aduni strugurii viei tale netăiate; să fie un an de odihnă pentru pământ.

6 D uring the Year of Rest the land will give food for you, for your men and women servants, the man you pay to work for you, and the stranger who lives with you.

Să mănânci ceea ce va ieşi de la sine din pământ în timpul anului de odihnă, atât tu, cât şi sclavul sau sclava ta, zilerul, peregrinul,

7 E ven your cattle and the animals in your land will have food to eat. The Fiftieth Year

vitele tale şi animalele sălbatice din ţară; tot ce va ieşi din pământ să vă slujească drept hrană. Reglementări privind celebrarea anului de veselie

8 ‘ You are to number seven Years of Rest for yourself, seven times seven years. The time of the seven Years of Rest will be forty-nine years.

Să numeri şapte rânduri de sabat al anilor, adică de şapte ori şapte ani; aşadar şapte rânduri de sabat al anilor sunt patruzeci şi nouă de ani.

9 T hen let the horn be heard on the tenth day of the seventh month. On the day to be made free from sin you will let a horn be heard all through your land.

Apoi să pui să se sune tare din trâmbiţă; în ziua a zecea a lunii a şaptea, în Ziua Ispăşirii, să se sune din trâmbiţă în toată ţara.

10 Y ou will honor the fiftieth year as holy. And let it be known in all the land that all who are living there are free. It will be a happy time for you. Each of you will return to what is his. Each will return to his family.

Să sfinţiţi cel de-al cincizecilea an şi să vestiţi libertatea în ţară pentru toţi locuitorii ei. Acesta să fie pentru voi anul de veselie: fiecare din voi să se întoarcă la proprietatea lui şi fiecare din voi să se întoarcă la clanul lui.

11 T hat fiftieth year will be a happy time for you. You will not plant seeds in the field, or gather the food that grows of itself, or gather fruit from the vines that are not cared for.

Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie: să nu semănaţi, să nu culegeţi ce creşte după seceriş şi să nu culegeţi viile netăiate.

12 T his is a happy time. It will be holy to you. You will eat from what the field gives.

Acesta este anul de veselie – să fie sfânt pentru voi; să mâncaţi doar ceea ce va creşte de la sine pe ogor.

13 ‘ In this Year of Jubilee each one will have what was his.

În acest an de veselie să vă întoarceţi, fiecare din voi, la proprietatea voastră.

14 I f you sell anything to your neighbor, or buy from your neighbor, do not do wrong to one another.

Când veţi vinde ceva semenului vostru sau când veţi cumpăra de la semenul vostru, să nu vă înşelaţi unul pe altul.

15 Y ou will pay your neighbor by the number of years since the Year of Jubilee. And he will sell to you by the number of years the food may be gathered.

Când veţi cumpăra de la semenul vostru, să plătiţi socotind anii de la anul de veselie, iar cel care vă va vinde să ceară un preţ, ţinând cont de anii care mai rămân pentru cules.

16 Y ou will make the price more if there are many years, and make the price less if there are few years. For he is selling you the food that is gathered each year.

Dacă anii sunt mulţi, atunci să ridici preţul, iar dacă anii sunt puţini, să scazi preţul, pentru că ţi se vinde un anumit număr de secerişuri.

17 D o not do wrong to one another, but fear your God. I am the Lord your God. The Seventh Year

Să nu vă înşelaţi unul pe altul, ci să vă temeţi de Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

18 ‘ So keep My Laws and do what I say, and you will be safe living in the land.

Să împliniţi poruncile Mele, să păziţi legile Mele şi să le înfăptuiţi, ca să trăiţi în siguranţă în ţară.

19 T hen the land will give its food, so you can eat all you want and be safe living there.

Ţara îşi va da rodul, iar voi veţi mânca şi veţi trăi în siguranţă în ea.

20 I f you say, “What will we eat in the seventh year if we do not plant seeds or gather in the food of our field?”

Dacă vă veţi întreba ce veţi mânca în al şaptelea an, deoarece nu semănaţi şi nu vă strângeţi roadele,

21 I will let My good come upon you in the sixth year, so it will give you enough food for three years.

atunci să ştiţi că Eu vă voi da binecuvântarea Mea în al şaselea an într-o asemenea măsură, încât pământul va da roade pentru trei ani.

22 W hen you are planting seeds in the eighth year, you can still eat from the old store of food. You can eat the old food until the food of the ninth year is gathered.

Când veţi semăna în al optulea an, veţi mânca tot din roadele vechi; până în al nouălea an, până la noile roade, veţi mânca tot din cele vechi.

23 ‘ The land will not be sold to be kept forever. For the land is Mine. You are only strangers staying with Me.

Pământul să nu fie vândut pe veci, pentru că ţara este a Mea, iar voi sunteţi străini şi peregrini înaintea Mea.

24 F or all the land you have, you must be willing to let it go.

De aceea, în toată ţara pe care o veţi stăpâni, să daţi dreptul de răscumpărare pentru pământuri.

25 W hen your brother becomes poor and sells some of his land, then one in his family who is near to him is to come and buy what his brother has sold.

Dacă unul dintre cei din poporul tău va sărăci şi îşi va vinde o parte din proprietatea lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, adică ruda lui cea mai apropiată, va trebui să vină şi să răscumpere ceea ce el a vândut.

26 B ut a man may have no one to buy his land, and he himself may become able to buy it again.

Dacă omul nu are pe nimeni care să răscumpere, dar ajunge el însuşi în stare să poată face răscumpărarea,

27 T hen he should add up the years since he sold it, and pay what is left of the price to the man to whom he sold it. So he will return to his own land.

atunci să socotească anii de la vânzare şi să dea înapoi cumpărătorului diferenţa, după care se poate întoarce la proprietatea lui.

28 B ut if he is not able to buy it again for himself, then what he has sold will belong to the one who bought it until the Year of Jubilee. In the Year of Jubilee it will be let go and he may return to it.

Dar dacă nu poate să facă răscumpărarea, atunci ceea ce a vândut să rămână la cumpărător până la anul de veselie; în anul de veselie cumpărătorul va trebui să iasă din ea şi astfel el se va putea întoarce la proprietatea lui.

29 ‘ If a man sells a house within the walls of a city, he has the right to buy it back for a whole year from the time he sold it. He can buy it during that year.

Dacă cineva va vinde o casă de locuit, aflată într-o cetate înconjurată cu ziduri, aceasta va putea fi răscumpărată în timp de un an de la vânzare; dreptul de răscumpărare este de un an.

30 B ut if it is not bought back again for him within a whole year, then the house within the city walls belongs forever to the family of the one who bought it. It will not be returned to him in the Year of Jubilee.

Dacă nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, casa din cetatea înconjurată cu ziduri să rămână pentru totdeauna a cumpărătorului şi a urmaşilor lui; să nu iasă din ea în anul de veselie.

31 B ut houses in towns that have no walls will be thought of as open fields. They may be let go, and will be returned in the Year of Jubilee.

Casele din satele care nu sunt înconjurate cu ziduri vor fi privite la fel ca şi ogoarele ţării; ele vor putea fi răscumpărate, iar cumpărătorul va trebui să le restituie în anul de veselie.

32 T he houses in the cities of the Levites may be returned to the Levites at any time.

Cât despre cetăţile leviţilor, leviţii vor avea pentru totdeauna dreptul de răscumpărare asupra caselor din cetăţile lor.

33 I f a house is not bought again by a Levite, then the house that was sold in one of their cities will be returned to him in the Year of Jubilee. For the houses of the Levites belong to them among the people of Israel.

Dacă un om cumpără o casă de la leviţi, casa care a fost vândută în cetatea lor să fie restituită în anul de veselie, întrucât casele din cetăţile leviţilor sunt proprietatea lor în mijlocul israeliţilor.

34 B ut the open field of their cities must not be sold. It belongs to them forever. The Poor Paying Money Back

Dar ogoarele din jurul cetăţilor leviţilor nu pot fi vândute, pentru că sunt proprietatea lor pentru totdeauna.

35 ‘ If your brother becomes poor and is not able to pay you what he owes, then you should help him as you would help a stranger or visitor. So he may live with you.

Dacă unul dintre cei din poporul tău sărăceşte şi devine dependent de tine, tu să-l ajuţi ca şi cum ar fi un străin sau un peregrin; să-l laşi să locuiască la tine.

36 D o not make him pay for the use of the money he owes you. But fear your God, so your brother may live with you.

Să nu iei nici un fel de dobândă de la el, ci teme-te de Dumnezeu; lasă-l pe fratele tău să locuiască împreună cu tine.

37 D o not make him pay for the use of your money or your food.

Să nu-i împrumuţi argint cu dobândă şi să nu-i dai mâncare pe camătă.

38 I am the Lord your God, Who brought you out of the land of Egypt to give you the land of Canaan and to be your God. About Servants and Workmen

Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului ca să-ţi dau Canaanul şi să fiu Dumnezeul tău.

39 ‘ If your brother becomes so poor that he sells himself to you, do not make him work as a servant.

Dacă unul dintre cei din poporul tău sărăceşte şi ţi se vinde, să nu-l obligi să lucreze ca sclav.

40 H e will be as a man who is paid to work for you, as one who is traveling from place to place, until the Year of Jubilee.

Să rămână la tine ca ziler sau ca peregrin. Să te slujească până la anul de veselie.

41 T hen he will leave you, he and his children, that he may return to the land of his fathers.

Atunci va putea pleca de la tine împreună cu copiii lui şi astfel se va putea întoarce la clanul lui şi la proprietatea părinţilor lui.

42 F or I brought them out of the land of Egypt as My servants. They are not to be sold as a servant.

Căci ei sunt sclavii Mei pe care i-am scos din ţara Egiptului; să nu fie vânduţi cum se vând sclavii.

43 D o not make it hard for him, but fear your God.

Să nu-i stăpâneşti cu asprime, ci teme-te de Dumnezeul tău.

44 T hose men and women you may have who are sold as servants will be from the nations around you.

Cât despre sclavii şi sclavele pe care poate vrei să îi ai, îi poţi cumpăra dintre neamurile din jur.

45 Y ou may buy from among the children of the strangers who live among you, and from their families that are with you and were born in your land. You may own them.

Poţi să-i iei şi dintre fiii peregrinilor care vor locui la tine sau dintre cei din clanurile lor care se vor naşte în ţara voastră; ei pot fi proprietatea voastră.

46 Y ou may give them to your children after you, to receive as their own. You can have them as servants forever. But do not make it hard for your brothers, the people of Israel.

Îi puteţi lăsa ca moştenire copiilor voştri, iar aceştia să-i moştenească ca pe o proprietate. Ei vor fi sclavii voştri pe viaţă. Cât despre israeliţi, fraţii voştri, nici unul din voi să nu stăpânească peste altul cu asprime.

47 ‘ Now a stranger or one visiting you may become rich. And your brother may become so poor that he sells himself to a stranger living among you, or to the children of a stranger’s family.

Dacă un străin sau un peregrin se îmbogăţeşte, iar unul din fraţii voştri sărăceşte lângă el şi se vinde străinului sau peregrinului sau vreunuia din clanul străinului,

48 T hen he may be made free after he has been sold. One of his brothers may pay the price to free him.

după ce s-a vândut, el mai poate fi răscumpărat. Să-l răscumpere una din rudele sale;

49 H is father’s brother, the son of his father’s brother, or one of his own family may pay the price to free him. Or if he becomes rich he may pay the price himself.

atât unchiul său, cât şi fiul unchiului său sau orice rudă apropiată din clanul lui vor putea să-l răscumpere; sau dacă poate, să se răscumpere singur.

50 W ith the one who bought him he will add the years from the year he sold himself until the Year of Jubilee. The price for him to be set free will be decided upon by the number of years. The time he was with the man who owned him will be as that of a man paid to work for him.

Să facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat. Preţul eliberării sale să fie socotit după numărul de ani, din anul în care a fost vândut până la anul de veselie; perioada în care a fost cu proprietarul va fi preţuită la fel ca perioada preţuită în cazul unui lucrător plătit.

51 I f there are still many years, he will return a part of the price which was given for him.

Dacă mai rămân însă mulţi ani până la anul de veselie, în funcţie de numărul lor, el va plăti pentru răscumpărarea lui o parte din argintul cu care a fost cumpărat.

52 I f there is only a few years until the Year of Jubilee, he will decide upon the amount of money with his owner. He should pay the price to be set free, decided upon by the number of years.

Dacă mai sunt puţini ani până la anul de veselie, atunci să le facă socoteala şi să-şi plătească răscumpărarea în funcţie de aceşti ani.

53 H e will be like a man paid to work for him year by year. Make sure his owner does not make it hard for him.

Acesta va fi pentru cumpărătorul său ca un lucrător plătit cu anul; deci să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi.

54 E ven if the price is not paid for him in this way, he will go free in the Year of Jubilee, he and his children.

Dacă nu va fi răscumpărat în nici unul din aceste feluri, el şi copiii lui să fie eliberaţi la anul de veselie.

55 B ecause the people of Israel are My servants. They are My servants whom I brought out of the land of Egypt. I am the Lord your God.

Israeliţii sunt robii Mei; ei sunt robii Mei pe care i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.