1 N ow Elisha the man of God called one of the sons of those who spoke for God. He said to him, “Get ready to travel. Take this jar of oil and go to Ramoth-gilead.

Profetul Elisei l-a chemat pe unul dintre fiii profeţilor şi i-a zis: „Încinge-te, ia această sticluţă cu untdelemn şi du-te la Ramot-Ghilad.

2 W hen you get there, find Jehu the son of Jehoshaphat son of Nimshi. Go in and have him come away from his brothers. Bring him into a room in the house.

Când vei ajunge acolo, caută-l pe Iehu, fiul lui Iehoşafat, fiul lui Nimşi. Intră, ia-l dintre prietenii lui şi du-l într-o odaie separată.

3 T hen take the jar of oil and pour it on his head and say, ‘The Lord says, “I have chosen you to be the king of Israel.”’ Then open the door and run. Do not wait.”

Ia apoi sticluţa cu untdelemn şi toarnă untdelemnul pe capul lui, zicându-i: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Te ung rege peste Israel!’» După aceea deschide uşa şi fugi fără să te opreşti.“

4 S o the young servant of the man of God went to Ramoth-gilead.

Tânărul profet a plecat spre Ramot-Ghilad.

5 W hen he came, he found the captains of the army sitting there. He said, “I have something to tell you, O captain.” And Jehu said, “Which one of us?” And he said, “You, O captain.”

Când a ajuns, căpeteniile oştirii stăteau împreună. El a zis: – Căpetenie, am un mesaj pentru tine! – Pentru care dintre noi? a întrebat Iehu. – Pentru tine, căpetenie, a răspuns el.

6 S o he got up and went into the house. He poured the oil on Jehu’s head and said to him, “The Lord, the God of Israel, says, ‘I have chosen you king over the people of the Lord, over Israel.

Iehu s-a sculat şi a intrat în casă. Tânărul i-a turnat untdelemnul pe cap şi i-a zis: – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te ung rege peste Israel, poporul Domnului.

7 Y ou are to destroy the house of your owner Ahab, so that I will punish Jezebel for the blood of My servants who speak for God, and the blood of all the Lord’s servants.

Să nimiceşti familia lui Ahab, stăpânul tău, ca astfel să răzbun sângele slujitorilor Mei, profeţii, şi sângele tuturor slujitorilor Domnului, vărsat de Izabela.

8 T he whole family of Ahab must be destroyed. And I will destroy every male person in Israel who belongs to Ahab, both the servants and those who are free.

Va pieri toată familia lui şi voi nimici pe orice bărbat al lui Ahab, fie sclav, fie liber în Israel.

9 I will make the family of Ahab like the family of Jeroboam the son of Nebat, and like the family of Baasha the son of Ahijah.

Voi face familiei lui Ahab aşa cum am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi aşa cum am făcut familiei lui Başa, fiul lui Ahia.

10 T he dogs will eat Jezebel in the land of Jezreel. No one will bury her.’” Then he opened the door and ran away.

Câinii o vor mânca pe Izabela pe ogorul din Izreel şi nu o va înmormânta nimeni.“ Apoi a închis uşa şi a fugit.

11 W hen Jehu came out to his owner’s servants, one said to him, “Is all well? Why did this crazy person come to you?” Jehu said, “You know the man and his talk.”

Când a ieşit Iehu la slujitorii stăpânului său, aceştia l-au întrebat: – Toate bune? De ce a venit acest nebun la tine? – Voi îl ştiţi pe omul acesta şi ştiţi ce poate spune, le-a răspuns Iehu.

12 A nd they said, “That is not true. Tell us now.” Jehu said, “This is how he spoke to me. He said, ‘The Lord says, “I have chosen you to be the king of Israel.”’”

– Minciuni! i-au zis ei. Povesteşte-ne! Iehu le-a răspuns: – El mi-a vorbit astfel: „Aşa vorbeşte Domnul: «Te ung rege peste Israel!»“

13 T hen each man took his clothes in a hurry and put them under him on the steps. And they sounded the horn and said, “Jehu is king!” Joram of Israel Is Killed

Ei s-au grăbit să-şi ia mantiile şi să le pună sub el, pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiţă şi au zis: „Iehu este rege!“ Ioram şi Ahazia ucişi de Iehu

14 S o Jehu the son of Jehoshaphat the son of Nimshi made plans against Joram. Now Joram and all Israel were fighting against Hazael king of Syria at Ramoth-gilead.

Astfel a uneltit Iehu, fiul lui Iehoşafat, fiul lui Nimşi, împotriva lui Ioram. (În acea vreme, oştirea lui Ioram se afla la Ramot-Ghilad pentru a-l apăra împotriva lui Hazael, regele Aramului.

15 B ut King Joram had returned to Jezreel to be healed of the cuts the Syrians had given him, when he fought with King Hazael of Syria. So Jehu said, “If this is what you have in mind, then let no one get out of the city to tell the news in Jezreel.”

Fiind rănit, regele Ioram s-a întors la Izreel pentru a se vindeca de rănile pe care i le făcuseră arameii în timpul războiului cu Hazael, regele Aramului.) Aşadar, Iehu a continuat: – Dacă aceasta este şi dorinţa voastră, atunci nu lăsaţi pe nimeni să scape din cetate, ca nu cumva să se ducă să vestească aceasta în Izreel.

16 T hen Jehu went to Jezreel in a war-wagon, for Joram was lying there. And Ahaziah the king of Judah had come down to see Joram.

Apoi Iehu a încălecat şi s-a dus la Izreel, căci Ioram se odihnea acolo, iar Ahazia, regele lui Iuda, se dusese să-l vadă.

17 N ow the man who watched for danger was standing in the tower in Jezreel. He saw the group of Jehu’s men coming, and said, “I see a group of men coming.” Joram said, “Send a horseman to meet them and ask, ‘Do you come in peace?’”

Străjerul care stătea pe turnul din Izreel a văzut trupele lui Iehu venind şi a zis: – Văd nişte trupe venind! – Trimite îndată un călăreţ ca să-i întâmpine şi să-i întrebe dacă vin cu gânduri de pace, a zis Ioram.

18 S o a horseman went to meet him and said, “The king asks, ‘Do you come in peace?’” And Jehu said, “What have you to do with peace? Get behind me.” Then the watchman told Joram, “The horseman came to them, but he did not return.”

Călăreţul a plecat şi, când l-a întâlnit pe Iehu, i-a zis: – Aşa vorbeşte regele: „Vii cu gânduri de pace?“ – Ce-ţi pasă ţie dacă vin cu gânduri de pace? i-a răspuns Iehu. Urmează-mă! Străjerul l-a înştiinţat pe rege, zicându-i: – Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce!

19 S o he sent out a second horseman, who came to them and said, “The king asks, ‘Do you come in peace?’” And Jehu answered, “What have you to do with peace? Get behind me.”

Atunci a fost trimis un al doilea călăreţ, care s-a dus la ei şi le-a zis: – Aşa vorbeşte regele: „Vii cu gânduri de pace?“ – Ce-ţi pasă ţie dacă vin cu gânduri de pace? i-a răspuns Iehu. Urmează-mă!

20 T he watchman told Joram, “He came to them, and he did not return. The leader goes in his war-wagon like a mad man, just like Jehu.”

Străjerul l-a înştiinţat pe rege, zicându-i: – Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce! După felul cum este mânat carul din frunte, cel ce vine este Iehu, fiul lui Nimşi, căci el mână ca un nebun.

21 T hen Joram said, “Get ready.” And they made his war-wagon ready. Then Joram king of Israel and Ahaziah king of Judah went out, each in their war-wagon, to meet Jehu. They found him in the field of Naboth the Jezreelite.

– Înhamă! a poruncit Ioram. După ce au pregătit carul, Ioram, regele lui Israel, şi Ahazia, regele lui Iuda, au plecat fiecare în carul lui să-l întâlnească pe Iehu; şi l-au întâlnit în ogorul izreelitului Nabot.

22 W hen Joram saw Jehu, he said, “Do you come in peace, Jehu?” And he answered, “What peace can there be, so long as the sinful ways and witchcrafts of your mother Jezebel are so many?”

Când l-a văzut Ioram pe Iehu, i-a zis: – Vii cu gânduri de pace, Iehu? – Cum pot să vin cu gânduri de pace atâta timp cât desfrânările mamei tale, Izabela, şi vrăjitoriile ei sunt atât de multe? i-a răspuns el.

23 S o Joram turned the horses around and ran away, saying to Ahaziah, “He is turning against the king, O Ahaziah!”

Ioram a întors carul şi a fugit strigându-i lui Ahazia: – Trădare, Ahazia!

24 J ehu pulled his bow with all his strength and shot Joram between his arms. The arrow went through his heart, and he fell in his war-wagon.

Dar Iehu a luat arcul, a tras cu toată puterea şi l-a ţintit pe Ioram între umeri. Săgeata i-a străpuns inima, iar el s-a prăbuşit în car.

25 T hen Jehu said to Bidkar his captain, “Pick him up and throw him into the field of Naboth the Jezreelite. For I remember when you and I were going together after his father Ahab. The Lord said then that this would happen to him.

Iehu i-a zis ofiţerului său, Bidkar: „Ia-l şi aruncă-l în ogorul izreelitului Nabot, căci, adu-ţi aminte că, atunci când călăream împreună, în urma tatălui său, Ahab, Domnul a rostit împotriva lui această hotărâre:

26 T he Lord said, ‘Yesterday I have seen the blood of Naboth and his sons. I will punish you in this field.’ So now take and throw him into the field, as the word of the Lord has said.” Ahaziah of Judah Is Killed

«Am văzut ieri sângele lui Nabot şi sângele fiilor lui, zice Domnul, şi te voi face cu siguranţă să plăteşti chiar în acest ogor, zice Domnul!»“ Ia-l deci şi aruncă-l pe ogor, potrivit Cuvântului Domnului.

27 W hen Ahaziah the king of Judah saw this, he ran away toward the garden house. Jehu went after him and said, “Shoot him in the war-wagon also.” So they shot him at the hill of Gur, by Ibleam. But he got away to Megiddo and died there.

Când a văzut lucrul acesta, Ahazia, regele lui Iuda, a fugit spre Bet-Hagan. Iehu l-a urmărit şi a zis: „ Omorâţi-l şi pe el!“ Şi l-au lovit în car, la înălţimea Gur, care este lângă Ibleam, dar el a fugit la Meghido şi a murit acolo.

28 H is servants carried him in a war-wagon to Jerusalem. They buried him in his grave with his fathers in the city of David.

Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim şi l-au înmormântat în mormântul lui, alături de părinţii săi, în Cetatea lui David.

29 I n the eleventh year of Joram the son of Ahab, Ahaziah became the king of Judah. Queen Jezebel Is Killed

Ahazia ajunsese rege al lui Iuda în al unsprezecelea an al domniei lui Ioram, fiul lui Ahab. Izabela ucisă de Iehu

30 W hen Jehu came to Jezreel, Jezebel heard about it. She colored her eyes and combed her hair, and then looked out the window.

Apoi Iehu a venit la Izreel. Când a auzit Izabela, şi-a vopsit ochii, şi-a împodobit capul şi s-a aşezat la fereastră.

31 A s Jehu came through the gate, she said, “Is it well, Zimri, your owner’s killer?”

În timp ce Iehu intra pe poartă, ea a zis: – Vii cu gânduri de pace, Zimri, ucigaşul stăpânului său?

32 T hen he looked up to the window and said, “Who is on my side? Who?” And two or three men looked down at him.

El s-a uitat spre fereastră şi a strigat: – Cine este de partea mea? Cine? Atunci doi sau trei eunuci s-au uitat în jos înspre el.

33 T hen he said, “Throw her down.” So they threw Jezebel down. Some of her blood went on the wall and on the horses. And Jehu made his war-wagons go over her.

– Aruncaţi-o jos! le-a zis el. Ei au aruncat-o jos, iar sângele ei a ţâşnit pe zid şi pe cai, aceştia călcând-o în picioare.

34 T hen Jehu went in and ate and drank. And he said, “Now go out to this sinful woman and bury her, for she is a king’s daughter.”

Apoi Iehu a intrat în palat. După ce a mâncat şi a băut, el a poruncit: „Îngrijiţi-vă de blestemata aceasta şi îngropaţi-o, căci a fost fiică de rege.“

35 S o they went to bury her. But all they found were her skull and feet and hands.

Dar când au ajuns la ea, ca s-o îngroape, n-au mai găsit din ea decât craniul, picioarele şi palmele mâinilor.

36 W hen they returned and told Jehu, he said, “This is the word of the Lord, which He spoke by His servant Elijah the Tishbite. He said, ‘In the land of Jezreel the dogs will eat the flesh of Jezebel.

Ei s-au întors şi l-au înştiinţat pe Iehu, care a zis: „Acesta este Cuvântul Domnului, pe care El îl spusese prin robul Său Ilie tişbitul: «Câinii vor mânca în ogorul din Izreel carnea Izabelei,

37 J ezebel’s body will be as waste on the field in the land of Jezreel. So no one will be able to say, “This is Jezebel.”’”

iar trupul Izabelei va fi, în ogorul lui Izreel, ca bălegarul de pe întinderea ogoarelor, aşa că nimeni nu va mai putea zice vreodată: ‘Aceasta este Izabela!’»“