1 T here was a long war between the family of Saul and the family of David. David became stronger and stronger. But the family of Saul became weaker and weaker. David’s Sons

Războiul dintre Casa lui Saul şi Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.

2 S ons were born to David at Hebron. His first-born was Amnon, by David’s wife Ahinoam of Jezreel.

Fiii lui David care i s-au născut la Hebron sunt următorii: Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;

3 H is second son was Chileab, by Abigail who had been the wife of Nabal of Carmel. The third was Absalom the son of Maacah, the daughter of Talmai, king of Geshur.

Chileab, al doilea, fiul lui Abigail, văduva lui Nabal, carmelitul; Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheşurului;

4 T he fourth was Adonijah the son of Haggith. The fifth was Shephatiah the son of Abital.

Adonia, al patrulea, fiul Haghitei; Şefatia, al cincilea, fiul lui Abital;

5 A nd the sixth was Ithream, by David’s wife Eglah. These sons were born to David at Hebron. Abner Goes over with David

Itream, al şaselea, fiul soţiei lui David numite Egla. Aceştia sunt fiii care i s-au născut lui David în Hebron. Abner, de partea lui David

6 W hile there was war between the family of Saul and the family of David, Abner was making himself strong in the family of Saul.

În timpul războiului dintre Casa lui Saul şi Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul.

7 N ow Saul had a woman acting as his wife whose name was Rizpah, the daughter of Aiah. Ish-bosheth said to Abner, “Why have you gone in to the woman who acted as my father’s wife?”

Saul avea o ţiitoare pe nume Riţpa, fiica lui Aia, iar Iş-Boşet i-a zis lui Abner: – De ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?

8 A bner was very angry because of Ish-bosheth’s words, and said, “Am I a dog’s head that belongs to Judah? Today I show kindness to the family of your father Saul, to his brothers and to his friends. I have not given you into David’s hands. Yet today you say I am guilty because of this woman.

Abner s-a mâniat foarte tare din cauza spuselor lui Iş-Boşet şi i-a zis: – Oare cap de câine sunt eu? Sunt oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioşie faţă de Casa tatălui tău, Saul, a fraţilor şi a prietenilor lui şi nu te-am dat în mâna lui David, iar tu mă găseşti astăzi vinovat din cauza acestei femei!

9 M ay God do so to Abner, and more also, if I do not do for David what the Lord has promised him.

Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea faţă de Abner dacă nu voi face pentru David ceea ce Domnul i-a promis prin jurământ,

10 H e has promised to build the throne of David over Israel and over Judah, from Dan to Beersheba.”

şi anume că va lua domnia de la Casa lui Saul şi va ridica tronul lui David peste Israel şi peste Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba.

11 A nd Ish-bosheth could not answer Abner, because he was afraid of him.

Iş-Boşet n-a mai îndrăznit să-i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el.

12 T hen Abner sent men with news to David at Hebron, saying, “Whose land is this? Make your agreement with me, and I will help you bring all Israel over to you.”

Apoi, în numele lui însuşi, Abner a trimis mesageri la David ca să-i spună: „A cui este ţara?“, adăugând: „Încheie un legământ cu mine şi eu te voi ajuta să întorci întregul Israel la tine.“

13 D avid said, “Good! I will make an agreement with you. But you must do one thing that I say. You will not see my face unless you first bring Saul’s daughter Michal when you come to see me.”

„Bine, a spus David, voi încheia legământ cu tine, însă cu o singură condiţie: să nu te înfăţişezi înaintea mea dacă nu mi-o aduci pe Mihal, fiica lui Saul, atunci când vii la mine!“

14 T hen David sent men to Saul’s son Ish-bosheth, saying, “Give me my wife Michal. I was married to her by giving a hundred pieces of skin from the sex parts of the Philistines.”

David a trimis mesageri la Iş-Boşet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi-o pe soţia mea, pe Mihal, cu care m-am logodit pentru preţul de o sută de prepuţuri de-ale filistenilor!“

15 S o Ish-bosheth sent men to take her from her husband Paltiel the son of Laish.

Iş-Boşet a trimis după ea şi ea a fost luată de la soţul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiş.

16 B ut her husband went with her, crying as he went. He followed her as far as Bahurim. Then Abner said to him, “Go, return.” So he returned.

Soţul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i-a zis: „Întoarce-te acasă!“ Şi el s-a întors acasă.

17 N ow Abner spoke with the leaders of Israel, saying, “In times past you wanted David to be your king.

Apoi Abner a vorbit cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel şi le-a zis: „Odinioară l-aţi dorit ca rege pe David.

18 N ow make it happen! For the Lord has said of David, ‘By the hand of My servant David I will save My people Israel from the Philistines and from all those who hate them.’”

Acum faceţi-l rege, căci Domnul a spus despre el: «Prin mâna robului Meu, David, am să-l izbăvesc pe poporul Meu, Israel, de sub puterea filistenilor şi a tuturor duşmanilor săi.»“

19 A bner spoke to Benjamin also. Then Abner went to Hebron to tell David all that Israel and the whole family of Benjamin thought was good to do.

Abner le-a vorbit, de asemenea, şi beniamiţilor, după care s-a dus să-i spună lui David, la Hebron, tot ceea ce Israel şi întreaga seminţie a lui Beniamin doreşte să facă.

20 A bner came with twenty men to David at Hebron. And David made a special supper for Abner and the men who were with him.

A sosit la David, la Hebron, însoţit de douăzeci de bărbaţi, iar David a dat un ospăţ în cinstea lor.

21 A bner said to David, “Let me go and gather all Israel to my lord the king so they may make an agreement with you. Then you may be king over all your heart desires.” So David sent Abner away, and he went in peace. Joab Kills Abner

Abner i-a zis lui David: „Lasă-mă să plec şi să adun întreg Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine şi astfel să domneşti peste tot ceea ce sufletul tău doreşte.“ David i-a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace. Abner, asasinat de Ioab

22 T hen David’s servants and Joab came from a battle and brought with them many good things they had taken. But Abner was not with David in Hebron, for David had sent him away. Abner had gone in peace.

Imediat după aceea a sosit Ioab împreună cu slujitorii lui David. Aceştia se întorceau de la un jaf şi aduceau o mare pradă cu ei. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse voie să plece, iar el a plecat în pace.

23 W hen Joab and the army with him came, it was told to Joab, “Abner the son of Ner came to the king. And the king has sent him away in peace.”

Când au sosit, Ioab şi oştirea care era cu el, i s-a spus lui Ioab că Abner, fiul lui Ner a fost la rege, iar acesta i-a dat voie să plece şi el a plecat în pace.

24 T hen Joab came to the king and said, “What have you done? See, Abner came to you. Why then have you sent him away, so that he is gone?

Ioab a venit la rege şi i-a zis: „Ce ai făcut? Abner a fost la tine, iar tu i-ai dat voie să plece. De ce?

25 Y ou know Abner the son of Ner. He came to fool you, and to learn about your going out and coming in. He came to learn all that you are doing.”

Îl cunoşti bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit ca să te înşele, ca să-ţi cunoască mişcările şi ca să ştie tot ceea ce faci.“

26 W hen Joab left David, he sent men after Abner. They brought him back from the well of Sirah. But David did not know it.

După ce a ieşit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, care l-au adus înapoi de la fântâna lui Sira. David însă nu ştia nimic.

27 W hen Abner returned to Hebron, Joab took him aside into the center of the gate to speak with him alone. There Joab hit him in the stomach and killed him because of the blood of his brother Asahel.

Când a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca şi cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac şi a murit.

28 W hen David heard about it, he said, “I and my nation are forever without guilt before the Lord, from the blood of Abner the son of Ner.

Când David a aflat ce s-a întâmplat, a zis: „Eu şi regatul meu suntem nevinovaţi înaintea Domnului, pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner.

29 M ay the guilt be on the head of Joab and all his father’s family. May the family of Joab never be without one who has a flow from his body, or a bad skin disease, or the need to use a walking stick. Or may his family never be without one who falls by the sword, or who needs more bread.”

Fie ca vina acestei morţi să cadă asupra lui Ioab şi asupra familiei tatălui său! Fie ca în neamul său să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere pe trup, cineva lepros, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă ucis de sabie şi cineva care să ducă lipsă de hrană.“

30 S o Joab and his brother Abishai killed Abner because he had killed their brother in the battle at Gibeon. David Shows Sorrow for Abner

(Ioab împreună cu fratele său Abişai l-au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)

31 T hen David said to Joab and all the people who were with him, “Tear your clothes and dress in clothes made from hair. Cry in sorrow in front of Abner.” And King David walked behind the box in which the dead man was carried.

David i-a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: „Sfâşiaţi-vă hainele, încingeţi-vă cu saci şi mergeţi bocind înaintea lui Abner.“ Regele David mergea în urma sicriului.

32 T hey buried Abner in Hebron. And the king cried in a loud voice at Abner’s grave. All the people cried.

L-au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele a plâns în hohote la mormântul lui şi întreg poporul a făcut acelaşi lucru.

33 T he king sang a song of sorrow for Abner, saying, “Should Abner die as a fool dies?

Regele a cântat această cântare de jale: Să moară Abner cum moare un mişel?

34 Y our hands were not tied. Your feet were not put in chains. You have fallen as one falls in front of the sinful.” And all the people cried again over him.

N-aveai nici mâinile legate, nici picioarele puse în lanţuri. Ai căzut ca unul răpus de mişei. Şi tot poporul a plâns din nou după Abner.

35 T hen all the people came to try to talk David into eating bread while it was still day. But David promised, saying, “May God do so to me, and more also, if I taste bread or anything else before the sun goes down.”

Tot poporul s-a apropiat de David ca să-l facă să mănânce cât mai era încă ziuă însă el a făcut următorul jurământ: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui.“

36 A ll the people saw it, and it pleased them. Everything the king did pleased all the people.

Lucrul acesta a fost cunoscut de întreg poporul şi a plăcut tuturor. De fapt, tot ceea ce a făcut regele a plăcut poporului.

37 S o all the people and all Israel understood that day that it had not been the king’s will to kill Abner the son of Ner.

Astfel, în acea zi, tot poporul şi tot Israelul au ştiut că nu regele l-a omorât pe Abner, fiul lui Ner.

38 T hen the king said to his servants, “Do you not know that a leader, and a great man has fallen this day in Israel?

Apoi David le-a zis slujitorilor săi: „Nu vă daţi seama că un prinţ şi un mare om a căzut astăzi în Israel?

39 A nd I am weak today, even if I was chosen to be king. The sons of Zeruiah are too hard for me. May the Lord pay the sinner for his sin.”

Şi astăzi, deşi sunt uns ca rege, sunt slab, iar aceşti bărbaţi, fiii Ţeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie ca Domnul să-i răsplătească celui rău după răutatea lui!“