1 “ Do not tell a lie about someone else. Do not join with the sinful to say something that will hurt someone.

Să nu răspândiţi minciuni. Să nu te alături celui rău pentru a fi un martor mincinos.

2 D o not follow many people in doing wrong. When telling what you know in a trial, do not agree with many people by saying what is not true.

Să nu te iei după mulţime, când aceasta săvârşeşte răul; când depui mărturie la judecată, să nu treci de partea celor mulţi ca să perverteşti dreptatea

3 A nd do not show favor to a poor man when he has a problem.

şi nici să nu-l favorizezi pe cel sărac la judecată.

4 “ If you meet a bull or donkey that belongs to a man who hates you, be sure to return the animal to him.

Dacă întâlneşti boul sau măgarul rătăcit al duşmanului tău, să i-l duci înapoi.

5 I f you see the donkey of one who hates you falling under its load, do not leave the problem to him. Help him to free the animal.

Dacă vezi măgarul celui ce te urăşte căzut sub povară, să nu-l laşi acolo, ci să-l ajuţi să o ia de pe el.

6 D o not keep from doing what is right and fair in trying to help a poor brother when he has a problem.

Să nu calci în picioare dreptatea săracului la judecată.

7 D o not lie against someone. And do not kill those who are right and good or those who are not guilty. For I will not free the guilty.

Păzeşte-te de sentinţe greşite şi nu-l ucide pe cel nevinovat sau pe cel drept, căci Eu oricum nu-l voi considera drept pe cel vinovat.

8 D o not take pay in secret for wrong-doing. For such pay blinds the one who sees well and destroys the words of a good man.

Să nu iei mită, pentru că mita orbeşte pe cei ce văd şi suceşte cuvintele celor drepţi.

9 D o not make it hard for a stranger because you know how a stranger feels. You were strangers in the land of Egypt. Seventh Year and Seventh Day

Să nu-l asupreşti pe străin, căci voi înţelegeţi starea străinului, deoarece şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

10 “ You will plant seeds in your land for six years, and gather the grain.

Timp de şase ani să semeni pământul şi să-i aduni rodul,

11 B ut in the seventh year you will let the land rest without planting. So your people who are in need may eat. Whatever they leave, the animals may eat. You are to do the same with your grape-fields and olive trees.

dar în al şaptelea an să-l laşi să se odihnească nesemănat, pentru ca săracul din poporul tău să poată mânca, iar ceea ce mai rămâne să fie mâncat de animalele sălbatice. Să faci la fel cu via şi cu măslinii.

12 Y ou will work six days and rest on the seventh day. So your bull and your donkey may rest. And the son of your female servant, and the stranger, may get their strength again.

Şase zile să lucrezi, iar în a şaptea zi să te odihneşti, pentru ca astfel şi boul, şi măgarul tău să se poată odihni, precum şi sclavul născut în casa ta, şi străinul.

13 B e careful to do all I have said to you. Never speak the name of other gods. Do not let them be heard from your mouth. Three Great Suppers

Să păzeşti tot ceea ce ţi-am spus. Să nu invoci numele altor dumnezei: numele lor să nu fie auzite pe buzele tale. Cele trei sărbători anuale

14 “ Three times a year you will have a special supper to honor Me.

De trei ori pe an să ţii sărbători în cinstea Mea.

15 Y ou will have the special supper of bread without yeast. For seven days you are to eat bread without yeast at the time I tell you in the month of Abib. For you came out of Egypt during this month. And no one will come before Me with nothing in his hands.

Să ţii Sărbătoarea Azimelor; aşa cum ţi-am poruncit, să mănânci azime timp de şapte zile, la vremea hotărâtă, şi anume în luna Abib, pentru că atunci ai ieşit din Egipt. Nimeni să nu vină înaintea Mea cu mâinile goale.

16 Y ou will have the special supper of the gathering time of the first-fruits of your work, of all you plant in the field. And you will have the special supper of gathering at the end of the year when you gather in the fruit of your work from the field.

Să ţii Sărbătoarea Recoltei, a primelor roade ale muncii tale, din ceea ce ai semănat în ogor. Să ţii Sărbătoarea Culesului la sfârşitul anului, atunci când strângi de pe câmp rodul muncii tale.

17 T hree times a year all your males will come before the Lord God.

De trei ori pe an toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Stăpânului Domn.

18 “ Do not give the blood of My gift of worship with bread made with yeast. And the fat of My special supper is not to be kept all night until morning.

Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, nici să nu laşi ca grăsimea de la sărbătoarea Mea să rămână până dimineaţa.

19 B ring the best first-fruits of your land to the house of the Lord your God. Do not boil the meat of a young goat in its mother’s milk. The Angel and the Promises

Primele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale. Promisiunea ocupării Canaanului

20 “ See, I am sending an angel before you to keep you safe on the way. He will bring you to the place I have made ready.

Voi trimite un Înger înaintea ta, ca să te păzească pe drum şi să te ducă în locul pe care l-am pregătit.

21 L isten to him and obey his voice. Do not turn against him, for he will not forgive your sins, because My name is in him.

Fii cu luare aminte la El şi ascultă-I glasul. Nu te răzvrăti împotriva Lui, pentru că nu îţi va ierta nelegiuirea, căci Numele Meu este în El.

22 B ut if you obey his voice and do all that I say, then I will hate those who hate you and fight against those who fight against you.

Dacă Îl vei asculta şi vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi duşmanul duşmanilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi.

23 F or My angel will go before you and bring you into the land of the Amorites, the Hittites, the Perizzites, the Canaanites, the Hivites and the Jebusites. And I will destroy them.

Când Îngerul Meu va merge înaintea ta şi te va conduce la amoriţi, la hitiţi, la periziţi, la canaaniţi, la hiviţi şi la iebusiţi, Eu îi voi nimici,

24 D o not worship their gods, or serve them, or act like them. But you are to destroy them and break their pillars of worship to pieces.

dar tu să nu te pleci înaintea zeilor lor şi să nu li te închini. Să nu urmezi faptele lor, ci să-i nimiceşti cu desăvârşire şi să le dărâmi stâlpii sacri.

25 S erve the Lord your God and He will give you bread and water. And I will take sickness from among you.

Tu să te închini Domnului, Dumnezeul tău, iar Eu îţi voi binecuvânta pâinea şi apa şi voi îndepărta boala din mijlocul tău.

26 W omen in your land will not lose their babies before they are born, and will be able to give birth. I will give you a full life.

Nici o femeie din ţară nu va pierde sarcina şi nici una nu va fi stearpă. Voi face să fie deplin numărul zilelor tale.

27 I will send My fear before you. The people you meet will be afraid. And I will make all those who hate you run away from you.

Voi trimite groaza Mea înaintea ta, voi distruge toate popoarele la care vei ajunge şi voi face ca toţi duşmanii tăi să fugă dinaintea ta.

28 I will send hornets before you. They will drive out the Hivites, the Canaanites and the Hittites before you come.

Voi trimite viespi înaintea ta care îi vor izgoni pe hiviţi, pe canaaniţi şi pe hitiţi.

29 I will not move them out of your way in one year. So the land will not become a waste, and the animals of the field become too many for you.

Totuşi nu-i voi izgoni într-un singur an, pentru că ţara ar rămâne pustie şi vieţuitoarele de pe câmp s-ar înmulţi.

30 I will drive them out a few at a time, until you become many and take the land for your own.

Puţin câte puţin, îi voi izgoni dinaintea ta până vei creşte la număr şi vei stăpâni ţara.

31 I will give you the land from the Red Sea to the sea of the Philistines, and from the desert to the Euphrates River. For I will give you power over the people of the land. And you will drive them away from you.

Îţi voi întinde hotarele de la Marea Roşie până la Marea Filistenilor şi de la pustie până la râu, căci Eu îi voi da în mâinile tale pe locuitorii ţării şi tu îi vei izgoni dinaintea ta.

32 M ake no agreement with them or their gods.

Tu însă să nu închei legământ cu ei şi cu zeii lor.

33 T hey are not to live in your land, or they will make you sin against Me. If you worship their gods, for sure it will be a trap to you.”

Să nu le dai voie să locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea, căci dacă te vei închina înaintea zeilor lor, aceasta va fi o cursă pentru tine.»“