1 T hen the Lord said to Moses, “Go to Pharaoh. For I have made his heart and the heart of his servants hard, so that I may do My powerful works among them.

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Du-te la Faraon, căci i-am împietrit inima atât lui, cât şi slujitorilor săi, ca să descopăr aceste semne în mijlocul lor

2 Y ou may tell your son and your grandson how I made it very hard for the Egyptians and how I did My powerful works among them. So you may know that I am the Lord.”

şi pentru ca voi să puteţi istorisi copiilor şi nepoţilor voştri cât de aspru m-am purtat cu egiptenii, ce semne am făcut în mijlocul lor; şi astfel să ştiţi că Eu sunt Domnul. “

3 M oses and Aaron went to Pharaoh. They said to him, “The Lord, the God of the Hebrews, says this: ‘How long will you hold your pride before Me? Let My people go, so they may worship Me.

Moise şi Aaron s-au dus la Faraon şi i-au zis: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul evreilor: «Până când vei refuza să te smereşti înaintea Mea? Lasă-Mi poporul să plece şi să Mi se închine.

4 I f you will not let My people go, tomorrow I will bring locusts into your country.

Dacă nu-Mi vei lăsa poporul să plece, voi aduce mâine lăcuste în ţara ta.

5 T hey will cover the land, so no one will be able to see the ground. They will eat what is left for you after the hail. They will eat every tree of yours that grows in the field.

Ele vor acoperi ţara şi nimeni nu va mai putea vedea pământul. Ele vor mânca ce v-a mai rămas după grindină, vor mânca orice copac care creşte pe câmp şi

6 T hey will fill your houses, and the houses of your servants, and the houses of all the Egyptians. Your fathers and your grandfathers have never seen such a thing from the day they were born until this day.’” Then Moses turned and left Pharaoh.

îţi vor umple palatele tale, casele slujitorilor tăi şi ale tuturor egiptenilor; va fi ceva ce nici părinţii, nici părinţii părinţilor tăi n-au văzut de când sunt ei pe pământ şi până în ziua de azi.»“ Apoi ei s-au întors şi au ieşit de la Faraon.

7 P haraoh’s servants said to him, “How long will this man bring trouble to us? Let the men go, so they may worship the Lord their God. Do you not yet understand that Egypt is destroyed?”

Slujitorii lui Faraon i-au zis acestuia: „Până când va fi omul acesta o cursă pentru noi? Lasă poporul să plece ca să se închine Domnului, Dumnezeul lor; încă nu înţelegi că Egiptul este ruinat?“

8 S o Moses and Aaron were brought again to Pharaoh. He said to them, “Go and worship the Lord your God. But who will be going?”

Moise şi Aaron au fost aduşi înapoi la Faraon şi el le-a zis: – Duceţi-vă şi închinaţi-vă Domnului, Dumnezeul vostru! Dar cine dintre voi va merge?

9 M oses said, “We will go with our young and our old, our sons and our daughters, and our flocks and cattle. For we must make a special supper to the Lord.”

Moise i-a răspuns: –Vom merge cu tinerii şi cu bătrânii, cu fiii şi fiicele noastre, cu turmele şi cirezile noastre, pentru că avem de ţinut o sărbătoare în cinstea Domnului.

10 T hen Pharaoh said to them, “Let the Lord be with you if I ever let you go with your little ones! See, you have something bad in mind.

El le-a zis: – Aşa să fie Domnul cu voi, cum vă voi lăsa eu să plecaţi cu copiii voştri! Băgaţi de seamă, căci aveţi de gând să faceţi ceva rău.

11 N o! You men go and worship the Lord. For that is what you want.” And Moses and Aaron were sent away from Pharaoh.

Nu, nu! Doar bărbaţii voştri pot merge să se închine Domnului, pentru că aceasta aţi cerut. Şi au fost izgoniţi dinaintea lui Faraon.

12 T hen the Lord said to Moses, “Put out your hand over the land of Egypt for the locusts to come upon the land of Egypt. They will eat every plant of the land, all that the hail has left.”

După aceea, Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna peste ţara Egiptului şi o vor invada lăcustele care vor mânca orice plantă din ţara Egiptului, tot ce a mai rămas după urgia cu grindina.“

13 S o Moses put out his special stick over the land of Egypt. And the Lord sent an east wind on the land all that day and all that night. When it was morning, the east wind brought the locusts.

Moise şi-a întins toiagul peste ţara Egiptului şi Domnul a adus vântul de răsărit peste ţară pe tot timpul zilei şi al nopţii; când s-a făcut dimineaţă, vântul de răsărit a adus lăcustele.

14 T he locusts came over all the land of Egypt and they stayed on the whole country of Egypt. There were very many. There had never been so many locusts. And there would never be so many again.

Lăcustele au venit peste toată ţara Egiptului şi s-au aşezat pe întreg teritoriul ei, un roi de lăcuste atât de numeros, cum n-a mai fost vreodată şi nu va mai fi.

15 F or they covered the whole land and made it dark. They ate every plant of the land, and all the fruit of the trees that the hail had left. Nothing green was left on any tree or plant of the field through all the land of Egypt.

Ele au acoperit întreaga ţară şi tot pământul s-a făcut negru; au mâncat toate plantele din ţară şi tot rodul pomilor care a mai rămas după urgia cu grindina. În toată ţara Egiptului n-a mai rămas nimic verde, nici copaci şi nici plante pe câmp.

16 T hen Pharaoh called for Moses and Aaron in a hurry. He said, “I have sinned against the Lord your God and against you.

Faraon i-a chemat repede pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: „Am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul vostru, şi împotriva voastră.

17 S o now forgive my sin only this once. Pray to the Lord your God to take this death away from me.”

Iartă-mi şi păcatul acesta şi roagă-te Domnului, Dumnezeul vostru, ca să îndepărteze de la mine această urgie de moarte.“

18 S o Moses left Pharaoh and prayed to the Lord.

Ei au ieşit de la Faraon şi Moise s-a rugat din nou Domnului.

19 A nd the Lord changed the wind to a very strong west wind. It lifted the locusts and sent them into the Red Sea. Not one locust was left in all the country of Egypt.

Domnul a făcut să sufle dinspre apus un vânt puternic care a luat lăcustele şi le-a aruncat în Marea Roşie. Nici o lăcustă n-a fost lăsată în Egipt.

20 B ut the Lord made Pharaoh’s heart hard. He did not let the people of Israel go. Darkness Covers the Land

Dar Domnul i-a împietrit inima lui Faraon şi acesta nu i-a lăsat pe israeliţi să plece. A noua urgie: întunericul

21 T hen the Lord said to Moses, “Put out your hand toward the sky. And there will be darkness over the land of Egypt, a darkness people will feel.”

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna spre cer ca să se facă întuneric peste toată ţara Egiptului; atât de întuneric, încât să-l pipăi cu mâna.“

22 S o Moses put out his hand toward the sky. And there was darkness in all the land of Egypt for three days.

Moise şi-a întins mâna spre cer şi s-a făcut un mare întuneric peste toată ţara Egiptului timp de trei zile.

23 T he Egyptians did not see each other. No one got up from his place for three days. But all the people of Israel had light in their homes.

Oamenii nu se puteau vedea unii pe alţii şi timp de trei zile nu s-au putut mişca de unde erau; dar toţi israeliţii au avut lumină acolo unde locuiau.

24 T hen Pharaoh called to Moses, and said, “Go and worship the Lord. Your children may go with you also. Only let your flocks and your cattle stay.”

Faraon l-a chemat pe Moise şi i-a zis: – Duceţi-vă şi închinaţi-vă Domnului. Copiii voştri pot merge cu voi, însă turmele şi cirezile voastre vor rămâne.

25 B ut Moses said, “You must let us have gifts to give in worship and gifts for burning, so we may give them to the Lord our God.

Moise i-a răspuns: – Trebuie să ne laşi să aducem jertfe şi arderi-de-tot Domnului, Dumnezeul nostru.

26 S o our animals will go with us also. Not a foot of an animal will be left behind. For we will take some of them to use as we worship the Lord our God. And until we are there, we do not know which ones we will use in worshiping the Lord.”

Vitele noastre trebuie să meargă cu noi; nici o copită nu va rămâne, pentru că trebuie să alegem dintre ele pentru a ne închina Domnului, Dumnezeul nostru, şi nu ştim ce vom folosi pentru a ne închina Domnului decât atunci când vom ajunge acolo.

27 B ut the Lord made Pharaoh’s heart hard. He was not willing to let them go.

Dar Domnul i-a împietrit inima lui Faraon şi acesta n-a vrut să-i lase să plece.

28 P haraoh said to Moses, “Go away from me! Make sure that you do not see my face again! For the day you see my face again, you will die!”

Apoi Faraon i-a zis: – Ieşi de la mine! Fereşte-te să-mi mai vezi faţa, pentru că, în ziua în care-mi vei vedea faţa, vei muri.

29 M oses said, “You are right. I will never see your face again.”

– Să fie precum ai zis! i-a răspuns Moise. Nu-ţi voi mai vedea faţa.