1 O ne day Jonathan the son of Saul said to the young man who was carrying his battle-clothes, “Come, let us go over to the place where the Philistine soldiers are on the other side.” But he did not tell his father.

Într-una din zile, Ionatan, fiul lui Saul, i-a zis tânărului care-i ducea armele: „Vino să pătrundem până la garnizoana filistenilor, care se află de cealaltă parte!“ Tatălui său însă nu i-a spus nimic.

2 S aul was staying beside Gibeah under the pomegranate tree in Migron. There were about 600 men with him,

În acest timp, Saul se afla la marginea cetăţii Ghiva, sub rodiul din Migron, iar cei care se aflau cu el erau în număr de aproape şase sute de bărbaţi.

3 a nd Ahijah the son of Ahitub, Ichabod’s brother, the son of Phinehas, the son of Eli, the religious leader of the Lord at Shiloh, wearing the linen vest. And the people did not know Jonathan had gone.

Se afla acolo şi Ahia, care purta un efod. El era fiul lui Ahitub şi fratele lui I-Cabod, fiul lui Fineas, nepotul lui Eli, preotul Domnului de la Şilo. Nimeni nu ştia însă că Ionatan plecase.

4 B etween the passes where Jonathan went to cross over to the Philistine soldiers, there was a sharp rock on the one side, and a sharp rock on the other side. The name of one was Bozez. The name of the other was Seneh.

De fiecare parte a trecătorii prin care voia Ionatan să treacă ca să ajungă la garnizoana filistenilor se afla câte un colţ de stâncă. Numele unuia era Boţeţ, iar al celuilalt era Seneh.

5 O ne rock stood on the north in front of Michmash. The other stood on the south in front of Geba.

Unul dintre ele se afla în partea de nord, spre Micmaş, iar celălalt în partea de sud, spre Gheva.

6 J onathan said to the young man who was carrying his battle-clothes, “Come, let us go over to the place where the soldiers are who have not gone through the religious act of the Jews. It may be that the Lord will work for us, for there is nothing to keep the Lord from saving by many or by few.”

Ionatan i-a zis tânărului care-i ducea armele: – Vino să pătrundem până la garnizoana acestor necircumcişi! Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu-L împiedică pe Domnul să izbăvească fie prin mulţi, fie prin puţini.

7 T he young man who was carrying his battle-clothes said to him, “Do all that is in your mind. I am with you in whatever you think to do.”

– Fă tot ceea ce ai în gând, i-a răspuns cel ce-i ducea armele. Iată că sunt cu tine în ceea ce ai de gând să faci.

8 J onathan said, “We will cross over to the men and show ourselves to them.

– Ne vom îndrepta spre bărbaţii aceia şi ne vom arăta lor, a spus Ionatan.

9 I f they say to us, ‘Wait until we come to you,’ then we will stand still in our place and not go up to them.

Dacă ne vor zice să aşteptăm să se apropie ei de noi, atunci vom rămâne acolo unde suntem şi nu vom urca spre ei.

10 B ut if they say, ‘Come up to us,’ then we will go up. For the Lord has given them into our hands. This will be the special thing for us to see.”

Dar dacă ne vor zice să urcăm la ei, atunci vom urca, căci acesta este pentru noi semnul că Domnul îi dă în mâinile noastre.

11 S o both of them showed themselves to the Philistine soldiers. The Philistines said, “See, Hebrews are coming out of the holes where they have hidden themselves.”

Aşadar, s-au arătat amândoi garnizoanei filistene, iar filistenii au zis: „Priviţi! Evreii ies din vizuinile în care s-au ascuns!“

12 T he soldiers of that place said to Jonathan and the one who was carrying his battle-clothes, “Come up to us and we will tell you something.” Jonathan said to the one who was carrying his battle-clothes, “Come up after me. For the Lord has given them into the hands of Israel.”

Bărbaţii din garnizoană au strigat către Ionatan şi către cel ce-i ducea armele, spunându-le: „Veniţi sus la noi şi vă vom arăta noi!“ Atunci Ionatan i-a spus celui ce-i ducea armele: „Urcă-te după mine pentru că Domnul i-a dat în mâna lui Israel.“

13 T hen Jonathan went up the hill on his hands and feet, with the one who was carrying his battle-clothes behind him. The soldiers fell in front of Jonathan. The young man, who was carrying his battle-clothes after him, killed them.

Ionatan s-a căţărat, folosindu-se de mâini şi de picioare, iar cel ce-i ducea armele îl urma. Filistenii cădeau înaintea lui Ionatan, iar cel ce-i ducea armele venea în urma lui şi-i omora.

14 I n that first killing done by Jonathan and the man who carried his battle-clothes, about twenty men fell dead within a small piece of land.

În acest prim atac, Ionatan şi cel ce-i ducea armele au ucis aproape douăzeci de bărbaţi pe o întindere de o jumătate de iugăr de pământ.

15 T here was fear among the Philistines, in the field, and among all the people. Even the soldiers shook with fear. And the earth shook, so there was much fear.

Groaza a cuprins întreaga oştire: pe cei din tabără, pe cei din câmpie, pe cei din garnizoană şi pe cei care ieşiseră să pustiască, iar pământul se cutremura. Groaza aceasta a fost trimisă de Dumnezeu.

16 S aul’s men who were watching in Gibeah of Benjamin looked and saw the people running away. They went here and there.

Străjerii lui Saul, care se aflau în Ghiva lui Beniamin, s-au uitat şi au văzut oştirea împrăştiindu-se în toate părţile.

17 S aul said to the people who were with him, “Number them, and see who has left us.” When they numbered, they found that Jonathan and the young man who carried his battle-clothes were not there.

Atunci Saul le-a zis bărbaţilor care erau cu el: „Număraţi şi vedeţi cine a plecat din mijlocul nostru.“ Când au numărat, au văzut că Ionatan şi cel ce-i ducea armele lipseau.

18 S aul said to Ahijah, “Bring the special box of God here.” For the special box of God was with the people of Israel at that time.

Saul i-a zis lui Ahia: „Adu încoace Chivotul lui Dumnezeu!“ – pe atunci Chivotul lui Dumnezeu se afla la israeliţi.

19 W hile Saul talked to the religious leader, the noise of the Philistines became louder. So Saul said to the religious leader, “Take your hand away.”

În timp ce Saul îi vorbea preotului, învălmăşeala din tabăra filistenilor a început să fie din ce în ce mai mare. Atunci Saul i-a zis preotului: „Retrage-ţi mâna!“

20 T hen Saul and all the people with him gathered together and went into the battle. Every man’s sword was against the man next to him. It was as if no one knew what to do.

Apoi Saul şi oamenii lui s-au adunat şi au intrat în luptă unde au găsit o mare învălmăşeală deoarece filistenii se omorau între ei.

21 T he Hebrews, who had been with the Philistines and had gone up with them among the tents returned. They returned to be with the Israelites who were with Saul and Jonathan.

Chiar şi aceia dintre evrei care fuseseră înainte cu filistenii şi se duseseră împreună cu aceştia în tabăra lor s-au întors şi s-au alăturat israeliţilor care erau cu Saul şi Ionatan.

22 W hen all the men of Israel who had hidden themselves in the hill country of Ephraim heard that the Philistines had run away, they ran after them in the battle.

De asemenea, când toţi bărbaţii care se ascunseseră în regiunea muntoasă a lui Efraim au auzit că filistenii au fugit, au intrat şi ei în luptă urmărindu-i.

23 S o the Lord saved Israel that day. And the battle spread farther than Beth-aven.

În acea zi, Domnul a izbăvit pe Israel, iar lupta s-a întins până dincolo de Bet-Aven. Viaţa lui Ionatan în primejdie

24 N ow the men of Israel were troubled that day. For Saul made a promise and said to the people, “Cursed will be the man who eats food before evening and before I have punished those who fight against me.” So none of the people tasted any food.

Bărbaţii lui Israel au fost sleiţi de puteri în acea zi, deoarece Saul pusese un jurământ asupra lor, spunând: „Blestemat să fie bărbatul care va mânca ceva până seara, înainte de a mă răzbuna pe duşmanii mei.“ Astfel, nici unul dintre ei n-a gustat mâncare.

25 A nd all the people came among the trees, and there was honey on the ground.

Întreaga oştire a intrat într-o pădure unde, pe jos, se afla miere.

26 T he people went among the trees and saw honey flowing, but no man tasted it. For the people were afraid of Saul’s promise.

Când au intrat în pădure, au văzut că mierea curgea din faguri, însă nimeni nu şi-a dus miere cu mâna la gură deoarece se temeau de blestem.

27 B ut Jonathan had not heard his father make the promise to the people. So he put the stick that was in his hand into the honeycomb. Then he put it to his mouth, and his eyes became bright.

Ionatan însă nu auzise jurământul cu care legase tatăl său oştirea. De aceea el a întins capătul băţului care se afla în mâna lui şi l-a înmuiat în mierea din fagure. Şi-a dus miere cu mâna la gură şi ochii i s-au luminat.

28 O ne of the men told him, “Your father put the people under a promise, saying, ‘Cursed will be the man who eats food today.’” The people were tired and weak.

Atunci unul dintre bărbaţi i-a spus: – Tatăl tău a pus oştirea sub un jurământ sever, spunând: „Blestemat să fie bărbatul care va mânca ceva în această zi.“ De aceea este istovită oştirea.

29 J onathan said, “My father has troubled the land. See how my eyes have become bright because I tasted a little of this honey.

Atunci Ionatan a răspuns: – Tatăl meu a pus ţara în primejdie. Priviţi cum mi s-au luminat ochii pentru că am gustat puţin din mierea aceasta!

30 H ow much better it would be if the men had been free to eat today of the food that had belonged to those who fought against them! For not many Philistines have been killed.”

Cât de bine ar fi fost dacă oamenii ar fi mâncat astăzi din prada pe care au luat-o de la duşmanii lor! N-ar fi fost înfrângerea filistenilor mai mare?

31 T hey killed the Philistines that day from Michmash to Aijalon. And the people were very tired and weak.

În acea zi, după ce i-au zdrobit pe filisteni de la Micmaş până la Aialon, oamenii erau foarte obosiţi.

32 T he people rushed upon the things that had belonged to the Philistines. They took sheep and cattle and calves, and killed them on the ground. And the people ate them with the blood.

S-au năpustit asupra prăzii, au luat oi, vite şi viţei, le-au tăiat pe pământ şi le-au mâncat carnea cu sânge cu tot.

33 T hen Saul was told, “See, the people are sinning against the Lord by eating meat with the blood in it.” And Saul said, “You have not been faithful. Roll a big stone to me here.”

Unii i-au spus însă lui Saul: – Poporul păcătuieşte împotriva Domnului, mâncând carnea cu sânge cu tot. – Aţi arătat necredincioşie, a spus Saul. Acum, rostogoliţi până aici o piatră mare.

34 A nd he said, “Divide yourselves among the people and say to them, ‘Each one of you bring me his bull or his sheep, and kill it here and eat. Do not sin against the Lord by eating with the blood.’” So every one of the people brought his bull with him that night, and killed it there.

Daţi de veste printre oameni să-şi aducă fiecare boul sau oaia, să le taie aici şi apoi să le mănânce, ca să nu mai păcătuiască împotriva Domnului, mâncând carne cu sânge. Astfel, în acea noapte, fiecare şi-a adus cu el boul şi l-a tăiat acolo.

35 A nd Saul built an altar to the Lord. It was the first altar that he built to the Lord.

Saul a zidit un altar Domnului; era prima dată când zidea un altar Domnului.

36 T hen Saul said, “Let us go down to the Philistines during the night and take until morning what belongs to them. Let us not leave a man of them alive.” They said, “Do whatever you think is best.” So the religious leader said, “Let us ask of God here.”

Apoi a zis: – Haideţi să-i urmărim pe filisteni în timpul nopţii, să-i prădăm până în zori şi să nu lăsăm viu pe nici unul dintre ei. – Fă tot ceea ce crezi că este bine, i-au răspuns ei. Dar preotul a zis: – Să ne apropiem aici de Dumnezeu.

37 S o Saul asked God, “Should I go down to the Philistines? Will You give them into the hand of Israel?” But God did not answer him that day.

Saul L-a întrebat pe Dumnezeu: – Să-i urmăresc pe filisteni? Îi vei da în mâinile lui Israel? Însă, în acea zi, El nu i-a răspuns.

38 S aul said, “Come here, all you leaders of the people. Look and see how this sin has happened today.

Atunci Saul a zis: – Să vină aici toţi conducătorii oştirii ca să descoperim ce păcat a fost săvârşit astăzi.

39 F or as the Lord lives Who saves Israel, even if it is in Jonathan my son, he will die for sure.” But not one of all the people answered him.

Viu este Domnul, Care îl izbăveşte pe Israel, că şi dacă ar fi vorba despre fiul meu Ionatan, chiar şi el va trebui să moară. Însă nimeni din popor nu i-a răspuns.

40 T hen Saul said to all Israel, “You will be on one side and I and my son Jonathan will be on the other side.” And the people said to Saul, “Do what you think is best.”

Saul a zis întregului Israel: – Voi veţi sta într-o parte, iar eu împreună cu fiul meu Ionatan vom sta în partea cealaltă. – Fă ceea ce crezi că este bine, i-a răspuns poporul.

41 S o Saul said to the Lord, the God of Israel, “May the right name be drawn.” And the names of Saul and Jonathan were drawn, and the people went free.

Saul s-a rugat Domnului, Dumnezeul lui Israel: – Arată-ne adevărul! Sorţul a căzut pe Ionatan şi Saul, iar ceilalţi bărbaţi au scăpat.

42 T hen Saul said, “Draw names between me and my son Jonathan.” And Jonathan’s name was drawn.

Atunci Saul a zis: – Aruncaţi sorţul între mine şi fiul meu Ionatan. Şi sorţul a căzut pe Ionatan.

43 S aul said to Jonathan, “Tell me what you have done.” So Jonathan told him, “I tasted a little honey with the end of the stick that was in my hand. Here I am. I must die.”

Saul i-a zis lui Ionatan: – Spune-mi ce ai făcut. – Am gustat puţină miere cu capătul băţului pe care-l aveam în mână, i-a răspuns Ionatan. Iată-mă, sunt gata să mor!

44 S aul said, “May God do this to me and more also, for you will die for sure, Jonathan.”

– Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea faţă de mine dacă nu vei muri, Ionatane! a zis Saul.

45 B ut the people said to Saul, “Must Jonathan die, who has saved all these people of Israel? Far from it! As the Lord lives, not one hair of his head will fall to the ground. For he has worked with God this day.” So the people saved Jonathan and he did not die.

Dar poporul i-a zis lui Saul: – Chiar trebuie să moară Ionatan, cel care a adus această mare victorie pentru Israel? Nicidecum! Viu este Domnul că nici măcar un fir de păr nu va cădea la pământ din capul lui, deoarece cu ajutorul Domnului a adus el victoria în această zi. Bărbaţii l-au salvat astfel pe Ionatan şi n-a fost ucis.

46 T hen Saul stopped going after the Philistines, and the Philistines went to their own place. Saul’s Family

Saul a încetat să-i mai urmărească pe filisteni şi filistenii s-au retras în teritoriul lor. Realizările şi familia lui Saul

47 W hen Saul had become king over Israel, he fought against all those around him who hated him. He fought against Moab, the Ammonites, Edom, the kings of Zobah, and the Philistines. He punished them in every way he turned.

După ce Saul a început să domnească peste Israel, el a luptat împotriva tuturor duşmanilor săi din toate părţile: împotriva moabiţilor, împotriva amoniţilor, împotriva edomiţilor, împotriva regilor din Ţoba şi împotriva filistenilor; oriunde se ducea ieşea victorios.

48 H e acted with strength of heart and destroyed the Amalekites. He saved Israel from those who came to rob them.

El a luptat vitejeşte şi i-a învins pe amalekiţi, eliberând Israelul de jefuitorii săi.

49 N ow the sons of Saul were Jonathan, Ishvi and Malchishua. And he had two daughters. The name of the first-born was Merab, and the name of the younger one was Michal.

Fiii lui Saul erau Ionatan, Işvi şi Malchi-Şua. Fiica sa cea mare se numea Merab, cea mică se numea Mihal,

50 T he name of Saul’s wife was Ahinoam the daughter of Ahimaaz. The name of the captain of his army was Abner the son of Ner, the brother of Saul’s father.

iar soţia lui se numea Ahinoam, fiica lui Ahimaaţ. Numele conducătorului oştirii lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul.

51 K ish was the father of Saul. And Abner’s father Ner was the son of Abiel.

Chiş, tatăl lui Saul, şi Ner, tatăl lui Abner, erau fiii lui Abiel.

52 T here was fighting against the Philistines all of Saul’s life. When Saul saw any strong man, or any man with strength of heart, he would have the man join him.

Cât timp a trăit Saul a existat un război înverşunat cu filistenii şi ori de câte ori Saul vedea un bărbat puternic sau curajos îl lua cu el.