1 N ow Jehoshaphat had great riches and honor. And by a marriage he was joined with Ahab.

Când Iehoşafat a ajuns să aibă multă bogăţie şi slavă, el s-a încuscrit cu Ahab.

2 A fter some years he went down to visit Ahab at Samaria. Ahab killed many sheep and cattle for him and for the people who were with him. And he wanted Jehoshaphat to fight against Ramoth-gilead.

După mai mulţi ani, Iehoşafat a coborât la Ahab, în Samaria. În cinstea lui şi a poporului care era cu el, Ahab a înjunghiat o mulţime de oi şi de boi. Apoi l-a îndemnat să-l însoţească împotriva Ramot-Ghiladului.

3 K ing Ahab of Israel said to King Jehoshaphat of Judah, “Will you go with me against Ramoth-gilead?” He answered, “I am as you are. And my people are as your people. We will be with you in the battle.”

Ahab, regele lui Israel, l-a întrebat pe Iehoşafat, regele lui Iuda: – Vrei să mergi cu mine împotriva Ramot-Ghiladului? – Eu şi cu tine vom fi una, iar poporul meu ca poporul tău, i-a răspuns Iehoşafat. Vin şi eu cu tine la război.

4 T hen Jehoshaphat said to the king of Israel, “Ask first for word from the Lord.”

Însă Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel: – Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului!

5 S o the king of Israel gathered together the 400 men who told what would happen in the future. He said to them, “Should we go to battle against Ramoth-gilead, or should I wait?” And they said, “Go up, for God will give it into the hand of the king.”

Regele lui Israel i-a adunat pe profeţi, aproape patru sute de bărbaţi, şi i-a întrebat: – Să mergem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Dumnezeu îl va da în mâna regelui!

6 B ut Jehoshaphat said, “Is there not another man who speaks for the Lord here whom we may ask?”

– Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului, ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoşafat.

7 T he king of Israel said to him, “There is yet one man whom we may ask of the Lord. But I hate him. For he never tells me anything good, only bad. He is Micaiah, the son of Imla.” But Jehoshaphat said, “You should not say that.”

Regele lui Israel i-a răspuns: – Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul, dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău. – Să nu vorbească regele aşa, i-a zis Iehoşafat.

8 T hen the king of Israel called for one of his captains and said, “Hurry, bring Micaiah the son of Imla.”

Atunci regele lui Israel a chemat o căpetenie şi i-a spus: – Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

9 T he king of Israel and King Jehoshaphat of Judah were each sitting on his throne, dressed in king’s clothing. They were sitting at the grain-floor at the gate of Samaria. All the men who told what would happen in the future were speaking in front of them.

Regele lui Israel şi Iehoşafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în hainele regale, şedeau pe câte un tron, în aria de treierat de la intrarea porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.

10 Z edekiah the son of Chenaanah made horns of iron for himself and said, “The Lord says that with these you will hurt the Syrians until they are destroyed.”

Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne din fier şi spunea: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“

11 A ll the men who told what would happen in the future were saying, “Go up to Ramoth-gilead and win the battle. For the Lord will give it into the hand of the king.”

Şi toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul şi biruieşte! Domnul îl va da în mâna regelui!“

12 T hen the man who was sent to call Micaiah said to him, “See, all the men who tell what will happen in the future are speaking in the king’s favor. So I ask that you let your word be like one of them, and speak in the king’s favor.”

Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia: – Toţi profeţii îi vestesc de bine regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei şi să vesteşti de bine!

13 B ut Micaiah said, “As the Lord lives, I will speak what my God says.”

–Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce va spune Dumnezeul meu, i-a răspuns Micaia.

14 W hen he came to the king, the king said to him, “Micaiah, should we go to Ramoth-gilead to battle, or should I wait?” Micaiah said, “Go up and win the battle. For they will be given into your hand.”

Când au ajuns la rege, acesta l-a întrebat: – Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te şi biruieşte, i-a răspuns el, căci vor fi daţi în mâinile voastre!

15 T hen the king said to him, “How many times must I tell you to speak to me nothing but the truth in the name of the Lord?”

– De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului ? l-a întrebat regele.

16 S o he said, “I saw all Israel spread out on the mountains, like sheep without a shepherd. And the Lord said, ‘These have no owner. Let each of them return to his house in peace.’”

Atunci el a zis: – Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“

17 T hen the king of Israel said to Jehoshaphat, “Did I not tell you that he would not tell me anything good, but bad?”

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: – Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?

18 M icaiah said, “So hear the word of the Lord. I saw the Lord sitting on His throne. All the armies of heaven were standing on His right and on His left.

Micaia a mai zis: – Ascultaţi Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul, şezând pe tronul Său şi toată oştirea cerurilor am văzut-o stând în picioare la dreapta şi la stânga Lui.

19 T he Lord said, ‘Who will lead King Ahab of Israel to go up and fall at Ramoth-gilead?’ And one said this while another said that.

Şi Domnul a întrebat: – Cine-l va amăgi pe Ahab, regele lui Israel, ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să piară acolo? Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.

20 T hen a spirit came and stood before the Lord and said, ‘I will lead him to do it.’ And the Lord said to him, ‘How?’

Apoi a venit un duh, s-a înfăţişat înaintea Domnului şi I-a zis: – Eu îl voi amăgi! – Cum? l-a întrebat Domnul.

21 H e said, ‘I will go and be a lying spirit in the mouth of all Ahab’s men who tell what will happen in the future.’ Then the Lord said, ‘You are to make him want to go, and you will do well. Go and do so.’

– Voi ieşi, a răspuns el, şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul i-a zis: – Îl vei amăgi şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!

22 S o now the Lord has put a lying spirit in the mouth of your men who speak for God. For the Lord has said that trouble will come to you.”

Astfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura acestor profeţi ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.

23 T hen Zedekiah the son of Chenaanah came near and hit Micaiah on the side of the face, and said, “How did the Spirit of the Lord pass from me to speak to you?”

Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: – Pe unde a ieşit Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?

24 M icaiah said, “See, you will see on that day when you go into a room to hide yourself.”

– Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi, i-a răspuns Micaia!

25 T hen the king of Israel said, “Take Micaiah and return him to Amon the city leader, and to Joash the king’s son.

După aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,

26 T ell them, ‘The king says to put this man in prison. Feed him only a little bread and water until I return in peace.’”

şi spune-le acestora că aşa vorbeşte regele: „Puneţi-l pe acest om în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“

27 M icaiah said, “If you do return in peace, the Lord has not spoken by me.” And he said, “Listen, all you people.” Ahab Dies in Battle

Dar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine! Voi, cei prezenţi, ascultaţi cu toţii! a mai adăugat el. Moartea lui Ahab

28 S o the king of Israel and King Jehoshaphat of Judah went up against Ramoth-gilead.

Regele lui Israel împreună cu Iehoşafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.

29 T he king of Israel said to Jehoshaphat, “I will dress up to look like someone else and go into battle. But you wear your king’s clothing.” So the king of Israel dressed up to look like someone else, and they went into battle.

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale!“ Regele lui Israel s-a deghizat şi au intrat cu toţii în luptă.

30 N ow the king of Syria had told the captains of his war-wagons, “Do not fight with small or great, but only with the king of Israel.”

Regele Aramului le poruncise căpeteniilor carelor sale astfel: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“

31 S o when the captains of the war-wagons saw Jehoshaphat, they said, “It is the king of Israel.” And they turned to fight against him. But Jehoshaphat cried out, and the Lord helped him. God made them go away from him.

Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Acesta este regele lui Israel!“ Şi s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor şi Domnul l-a ajutat. Dumnezeu i-a îndepărtat de la el,

32 W hen the captains of the war-wagons saw that it was not the king of Israel, they turned back from going after him.

fiindcă atunci când căpeteniile carelor şi-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.

33 B ut a certain man happened to shoot an arrow and hit the king of Israel in a joint of the battle-clothes. So the king said to the man on the war-wagon, “Turn around, and take me out of the battle. For I am hurt.”

După aceea un arcaş a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israel între armură şi zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“

34 T he battle was hard that day. And the king of Israel stood up against the sides of his war-wagon in front of the Syrians until the evening. When the sun went down, he died.

Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele lui Israel a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, până seara, dar la apusul soarelui a murit.