1 T he Lord said to Moses and Aaron in the land of Egypt,

Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:

2 “ This month will be the beginning of months. It will be the first month of the year to you.

„Această lună va marca începutul lunilor; ea va fi pentru voi prima lună din an.

3 S peak to the people of Israel when they are gathered together. Tell them that on the tenth day of this month, every man must take a lamb for those of his father’s house, a lamb for each house.

Spune întregii adunări a lui Israel ca, în ziua a zecea a acestei luni, să ia un miel pentru fiecare familie, un miel pentru fiecare casă.

4 I f those in the house are too few to eat a lamb, let him and his nearest neighbor take the right amount for the number of people. Divide the lamb by how much each can eat.

Dacă o familie este prea mică pentru un miel, ei vor trebui să-l împartă cu vecinul lor cel mai apropiat, după numărul persoanelor, iar mielul să fie împărţit după cât mănâncă fiecare om.

5 Y our lamb must be perfect, a male lamb one year old. You may take it from the sheep or the goats.

Mielul vostru să aibă un an şi să nu aibă meteahnă. Puteţi lua un miel sau un ied.

6 K eep it until the fourteenth day of the same month. Then all the people of Israel are to kill it in the evening.

Să-l ţineţi până în ziua a paisprezecea a lunii, apoi întreaga adunare să-l înjunghie între cele două seri.

7 T hen they must take some of the blood and put it on the wood pieces at the sides and top of the door of each house where they will eat it.

Să ia din sângele lui şi să ungă cei doi uşori şi pragul de sus al caselor în care vor mânca.

8 T hey must eat the meat that same night, made ready over a fire. They will eat it with bread made without yeast and with bitter plants.

Să mănânce mielul în aceeaşi noapte; să-l mănânce fript la foc, cu azime şi cu ierburi amare.

9 D o not eat any of it if it is not cooked or if it is made ready by boiling. But cook it over a fire, its head, legs and inside parts.

Să nu-l mâncaţi crud sau fiert în apă, ci fript la foc – capul, picioarele şi măruntaiele.

10 D o not save any of it until morning. Burn with fire whatever is left of it before morning.

Să nu lăsaţi nimic din el până dimineaţă; orice va rămâne din el până dimineaţa să fie ars.

11 “ Eat it with your shoes on your feet and your walking stick in your hand. And you must eat it in a hurry. It is the time the Lord will pass over.

Când îl veţi mânca să aveţi mijlocul încins, sandalele în picioare şi toiagul în mână. Să-l mâncaţi în grabă căci este mielul de Paşte al Domnului.

12 F or I will go through the land of Egypt on that night. And I will kill all the first-born in the land of Egypt, both man and animal. I will punish all the gods of Egypt. I am the Lord.

Pentru că în noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului şi voi lua viaţa tuturor întâilor născuţi din ţara Egiptului, atât ai oamenilor, cât şi ai animalelor şi îi voi judeca pe toţi zeii Egiptului. Eu sunt Domnul.

13 B ut the blood will mark for you the houses where you live. When I see the blood I will pass over you. And no trouble will come upon you to destroy you when I punish the land of Egypt.

Sângele de pe casele în care locuiţi va fi un semn pentru voi: când voi vedea sângele, voi trece pe lângă voi şi urgia nu vă va distruge atunci când voi lovi ţara Egiptului.

14 “ This day will be for you to remember. You must remember it by having a special supper in honor to the Lord. All of you must keep it as a law forever.

Această zi va fi pentru voi o zi de aducere-aminte: să o comemoraţi ca pe o sărbătoare pentru Domnul; să o comemoraţi de-a lungul generaţiilor ca pe o sărbătoare dată printr- o poruncă veşnică.

15 S even days you must eat bread made without yeast. On the first day you must get all the yeast out of your houses. Whoever eats anything with yeast from the first day until the seventh day will be taken away from Israel.

Timp de şapte zile să mâncaţi azime. Chiar din prima zi să scoateţi aluatul din casele voastre, pentru că oricine mănâncă pâine dospită din prima până în a şaptea zi va fi nimicit din Israel.

16 O n the first day you must have a holy meeting of the people, and another holy meeting on the seventh day. Do no work at all on these days, except to get ready what every person must eat. You may do only that.

În prima zi să aveţi o adunare sfântă; în ziua a şaptea să aveţi, de asemenea, o adunare sfântă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; doar ceea ce trebuie să mănânce fiecare, aceea să fie pregătit de voi.

17 Y ou must have the special supper of bread without yeast. For on this same day I brought your family groups out of the land of Egypt. So all of you must remember this day as a law forever.

Să ţineţi Sărbătoarea Azimelor, pentru că în aceeaşi zi am scos oştirile voastre din ţara Egiptului. Să ţineţi această zi în toate generaţiile, ca o poruncă veşnică.

18 “ In the first month, from the evening of the fourteenth day until the evening of the twenty-first day, you must eat bread made without yeast.

În prima lună, din seara celei de-a paisprezecea zi până în seara celei de-a douăzeci şi una zi, să mâncaţi azime.

19 T here must be no yeast found in your houses for seven days. For whoever eats anything with yeast, that person, stranger or born in the land, will be cut off from the people of Israel.

Timp de şapte zile să nu fie aluat în casele voastre, pentru că oricine mănâncă ce este dospit va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie că este străin, fie că este băştinaş.

20 D o not eat anything with yeast. You must eat bread made without yeast in all your homes.”

Să nu mâncaţi nimic dospit; numai azime să se mănânce în toate locuinţele voastre.“

21 T hen Moses called for all the leaders of Israel. He said to them, “Go and choose lambs for your families, and kill the Passover lamb.

Moise a convocat sfatul bătrânilor lui Israel şi le-a zis: „Duceţi-vă să vă alegeţi miei pentru clanurile voastre şi înjunghiaţi mielul de Paşte.

22 T ake a small branch and put it in the blood in the pot. Spread some of the blood on the wood pieces on the top and sides of the door. Then none of you go outside the door of his house until morning.

Luaţi un mănunchi de isop, înmuiaţi-l în sângele dintr-un vas şi ungeţi cu el pragul de sus şi cei doi uşori ai casei voastre. Nimeni să nu iasă în afara uşii casei până dimineaţa,

23 F or the Lord will pass through to kill the Egyptians. But when He sees the blood around your door, the Lord will pass over the door. He will not let the one who destroys come into your houses to kill you.

pentru că Domnul va trece să-i lovească pe egipteni. Când va vedea sângele pe pragul de sus şi pe cei doi uşori, Domnul va trece pe lângă acea uşă şi nu va lăsa pe nimicitorul să intre în casele voastre şi să vă ia viaţa.

24 Y ou must remember this as a law for you and your children forever.

Să ţineţi acest lucru ca pe o poruncă veşnică pentru voi şi pentru copiii voştri.

25 Y ou must remember this special time when you go to the land that the Lord has promised to give you.

Când veţi ajunge în ţara pe care Domnul v-o va da, aşa cum a promis, să păziţi această poruncă.

26 W hen your children ask you, ‘What does this special time mean to you?’

Când copiii voştri vă vor întreba: «Ce înseamnă acest lucru?»,

27 y ou will say, ‘It is a Passover gift to the Lord. Because He passed over the houses of the people of Israel in Egypt. He killed the Egyptians but saved our homes.’” And the people bowed to the ground and worshiped.

voi să le răspundeţi: «Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, pentru că El a trecut pe lângă casele noastre în Egipt, atunci când i-a lovit pe egipteni şi a scăpat familiile noastre.»“ Poporul s-a plecat la pământ şi s-a închinat.

28 T hen the people of Israel went and did what the Lord had told Moses and Aaron. Death of the First-Born

Apoi israeliţii au plecat şi au făcut aşa cum le-a poruncit Domnul lui Moise şi lui Aaron. Moartea întâilor născuţi şi ieşirea din Egipt

29 A t midnight the Lord killed all the first-born in the land of Egypt, from the first-born of Pharaoh who sat on the throne to the first-born of the one who was held in prison, and all the first-born of the cattle.

La miezul nopţii Domnul a lovit toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon, care stătea pe tronul său, până la întâiul născut al prizonierului, care era în temniţă, şi întâiul născut al tuturor vitelor.

30 P haraoh got up in the night, he and his servants and all the Egyptians. And there was a loud cry in Egypt. For there was no home where there was not someone dead. Children of Israel Leave Egypt

Când Faraon, slujitorii săi şi toţi egiptenii s-au sculat noaptea, au fost mari ţipete în Egipt, pentru că nu era casă unde să nu fie cineva mort.

31 T hen Pharaoh called for Moses and Aaron at night. He said, “Get up and go away from my people, both you and the people of Israel. Go and worship the Lord, as you have said.

În aceeaşi noapte, el i-a chemat pe Moise şi pe Aaron şi le­a zis: „Plecaţi! Ieşiţi în grabă din mijlocul poporului meu, voi şi toţi israeliţii. Duceţi-vă şi închinaţi-vă Domnului, aşa cum aţi zis.

32 T ake your flocks and your cattle, as you have said, and go. And pray that good will come to me also.”

Luaţi-vă turmele şi cirezile, aşa cum aţi cerut, plecaţi şi binecuvântaţi­mă.“

33 T he Egyptians were trying to make the people hurry out of the land. For they said, “We will all be dead.”

Egiptenii zoreau poporul ca să-l scoată cât mai repede afară din ţară, căci îşi ziceau: „Vom muri cu toţii!“

34 S o the people took their dough before yeast had been added. They tied their dough pots in their clothes on their shoulders.

Poporul şi-a luat aluatul înainte ca el să dospească, împreună cu vasele de frământat. Le-au înfăşurat în haine şi le-au pus pe umeri.

35 T he people of Israel had done what Moses had said. They had asked the Egyptians for things made of silver and gold and for clothes.

Israeliţii au făcut aşa cum le-a spus Moise; au cerut egiptenilor lucruri de argint şi de aur, precum şi îmbrăcăminte.

36 A nd the Lord had given the people favor in the eyes of the Egyptians. So the Egyptians let them have whatever they asked for. And they took the best things of Egypt.

Domnul a făcut ca poporul să găsească bunăvoinţă la egipteni şi aceştia le-au dat ce-au cerut. Şi astfel i-au prădat pe egipteni.

37 T he people of Israel traveled from Rameses to Succoth. There were about 600, 000 men on foot, and also the women and children.

Israeliţii au călătorit pe jos, din Ramses spre Sucot; ei erau în jur de şase sute de mii de bărbaţi care mergeau pe jos, în afară de copii.

38 A nd a mixed group of people went with them, and very many flocks and cattle.

O mulţime amestecată de oameni a plecat împreună cu ei, precum şi foarte multe cirezi de vite şi turme de oi.

39 T hey made the dough they had brought out of Egypt into loaves of bread without yeast. Yeast was not added to the dough because they had been sent out of Egypt and could not wait. They could not make ready any food for themselves.

Au făcut turte din aluatul nedospit pe care l-au adus din Egipt; aluatul nu era dospit, pentru că atunci când au fost izgoniţi n-au mai avut timp să-şi ia provizii.

40 T he people of Israel had lived in Egypt 430 years.

Israeliţii au stat în Egipt patru sute treizeci de ani.

41 A t the end of 430 years, on that same day, all of the Lord’s people left Egypt.

La sfârşitul celor patru sute treizeci de ani, chiar în ziua aceea, toate oştirile Domnului au ieşit din ţara Egiptului.

42 I t was a night to be remembered for the Lord for having brought them out of the land of Egypt. This night is for the Lord, to be remembered by all the people of Israel for all time. How the Passover Supper Should Be Eaten

Pentru că, în noaptea aceea, Domnul a vegheat ca să-i scoată din ţara Egiptului, toţi israeliţii şi toţi urmaşii lor trebuie să ţină aceeaşi noapte de veghe în cinstea Domnului. Porunci privind Paştele

43 T he Lord said to Moses and Aaron, “This is the Law of the Passover. No stranger may eat of it.

Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron: „Aceasta este porunca cu privire la Paşte: nici un străin să nu mănânce mielul de Paşte,

44 B ut every servant who is bought with money may eat of it, only after he has gone through the religious act of becoming a Jew.

dar orice sclav cumpărat poate mânca din el după ce a fost circumcis;

45 A stranger or paid servant may not eat of it.

peregrinul sau slujitorul plătit să nu mănânce.

46 I t must be eaten in one house. You must not carry any of the meat outside the house. And you must not break a bone of it.

Să fie mâncat într-o singură casă; să nu scoateţi carnea afară din casă şi să nu-i zdrobiţi nici unul din oase.

47 A ll the people of Israel must remember this.

Paştele să fie ţinut de întreaga adunare a lui Israel.

48 B ut when a stranger staying with you wants to share in this special supper to the Lord, let all his men and boys go through the religious act of becoming a Jew. Then let him come near to share in the special supper. He will be like one who is born in the land. But no person who has not gone through the religious act may eat of it.

Dacă vreun străin care locuieşte la tine va dori să sărbătorească Paştele Domnului, toţi bărbaţii din familia lui să fie circumcişi; doar după aceea se poate apropia să sărbătorească. El va fi privit ca un băştinaş. Nici unul care este necircumcis să nu mănânce.

49 T he same law is for the one who is born in the land and for the stranger who stays among you.”

Va fi o singură lege atât pentru băştinaş, cât şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul vostru.“

50 T hen all the people of Israel did just as the Lord had told Moses and Aaron.

Toţi israeliţii au făcut aşa cum le poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron.

51 O n that same day the Lord brought the people of Israel out of the land of Egypt by their family groups.

În ziua aceea Domnul i-a scos pe israeliţi din ţara Egiptului, după oştirile lor.