1 P aul went down to the cities of Derbe and Lystra. There was a follower there named Timothy. His mother was a Jewish Christian and his father was a Greek.

Pavel a venit în Derbe şi apoi în Listra. Şi iată că acolo era un ucenic pe nume Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar al cărui tată era grec.

2 T he Christians in the city of Lystra and Iconium respected Timothy.

El era vorbit de bine de fraţii din Listra şi din Iconia.

3 P aul wanted Timothy to go with him as a missionary. He took him and had Timothy go through the religious act of becoming a Jew because of the Jews who were in those places. Everyone knew his father was a Greek.

Pavel a vrut să-l ia cu el în călătorie, aşa că, după ce l-a luat, l-a circumcis, din pricina iudeilor care erau în acele locuri. Căci toţi ştiau că tatăl lui era grec.

4 T hey went from city to city and told the Christians what the missionaries and the church leaders in Jerusalem had written for the Christians to do.

În timp ce treceau prin cetăţi, ei îi îndemnau pe fraţi să păzească hotărârile care fuseseră luate de apostolii şi bătrânii din Ierusalim.

5 T he churches were made stronger in the faith. More people were added each day. Paul Is Called to Macedonia in a Dream

Bisericile se întăreau în credinţă şi creşteau la număr în fiecare zi. Viziunea lui Pavel în care apare bărbatul macedonean

6 T hey went through the countries of Phrygia and Galatia. The Holy Spirit kept them from preaching the Word of God in the countries of Asia.

Fiindcă au fost opriţi de Duhul Sfânt să predice Cuvântul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi al Galatiei.

7 W hen they came to the city of Mysia, they tried to go on to the city of Bithynia but the Holy Spirit would not let them go.

Când au ajuns lângă Misia, au încercat să se ducă în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie.

8 F rom Mysia they went down to the city of Troas.

Au trecut deci prin Misia şi s-au dus în Troa.

9 T hat night Paul had a dream. A man was standing in front of him crying out, “Come over to the country of Macedonia and help us!”

În timpul nopţii, Pavel a văzut o viziune: un macedonean stătea în picioare şi-l ruga: „Treci în Macedonia şi ajută-ne!“

10 A fter he had seen this, we agreed that God told us to go to Macedonia to tell them the Good News. Lydia, the First Christian in Europe

După ce Pavel a văzut viziunea, am căutat imediat să ne ducem în Macedonia, ajungând la concluzia că Dumnezeu ne-a chemat să le vestim Evanghelia. În Filipi

11 W e took a ship from the city of Troas to the city of Samothracia. The next day we went to the city of Neapolis.

Am pornit pe mare din Troa şi ne-am îndreptat direct spre Samotracia. În ziua următoare am plecat spre Neapolis,

12 F rom there we went to the city of Philippi. This was an important city in Macedonia. It was ruled by the leaders of the country of Rome. We stayed here for some days.

iar de acolo spre Filipi, care este cea dintâi cetate dintr-o regiune a Macedoniei, o colonie. În cetatea aceasta am rămas câteva zile.

13 O n the Day of Rest we went outside the city to a place down by the river. We thought people would be gathering there for prayer. Some women came and we sat down and talked to them.

În ziua de Sabat am ieşit dincolo de poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Ne-am aşezat şi le-am vorbit femeilor care se adunaseră acolo.

14 O ne of the women who listened sold purple cloth. She was from the city of Thyatira. Her name was Lydia and she was a worshiper of God. The Lord opened her heart to hear what Paul said.

O femeie pe nume Lidia, vânzătoare de purpură în cetatea Tiatira, care era temătoare de Dumnezeu, stătea şi ea acolo şi asculta. Domnul i-a deschis inima ca să ia aminte la cele spuse de Pavel.

15 W hen she and her family had been baptized, she said to us, “If you think I am faithful to the Lord, come and stay at my house.” She kept on asking. Then we went with her. Paul Heals a Girl with a Demon

După ce ea şi casa ei au fost botezaţi, Lidia ne-a rugat zicând: „Dacă consideraţi că sunt credincioasă Domnului, veniţi şi rămâneţi în casa mea!“ Şi ne-a înduplecat. Pavel şi Silas în închisoare

16 O ne day as we were going to the place to pray, we met a servant-girl who could tell what was going to happen in the future by a demon she had. Her owner made much money from her power.

Într-o zi, în timp ce ne duceam spre locul de rugăciune, ne-a întâlnit o sclavă care avea în ea un duh de divinaţie şi care, prin ghicire, aducea mult câştig stăpânilor ei.

17 S he followed Paul and us crying out, “These are servants of the Highest God. They are telling you how to be saved from the punishment of sin.”

Ea se ţinea după Pavel şi după noi şi striga: „Aceşti oameni sunt robi ai Dumnezeului celui Preaînalt şi ei vă vestesc Calea mântuirii!“

18 S he did this many days. Paul was troubled. Then he turned and said to the demon in her, “In the name of Jesus Christ, I speak to you. Come out of her!” At once it left her. Paul and Silas in Jail

Aşa a făcut ea timp de mai multe zile. Atunci Pavel, supărat, s-a întors şi i-a zis duhului: „Îţi poruncesc în Numele lui Isus Cristos să ieşi din ea!“ Şi a ieşit chiar în ceasul acela.

19 T he girl’s owners saw that they could not make money with her anymore. Then they took hold of Paul and Silas and dragged them to the leaders. This happened in the center of town where people gather.

Când stăpânii ei au văzut că speranţa lor de câştig s-a dus, i-au apucat pe Pavel şi pe Silas şi i-au târât în piaţa publică, înaintea autorităţilor.

20 A fter they brought them in front of the leaders, they said, “These men are Jews and are making a lot of trouble in our city.

I-au adus înaintea magistraţilor şi au zis: „Oamenii aceştia ne tulbură cetatea! Sunt iudei

21 T hey are teaching a religion that we Romans are not allowed to follow.”

şi vestesc nişte obiceiuri pe care nouă, romanilor, nu ne este permis nici să le primim, nici să le practicăm!“

22 M any people had gathered around Paul and Silas. They were calling out things against them. The leaders had the clothes of Paul and Silas taken off and had them beaten with sticks.

Mulţimea s-a ridicat şi ea împotriva lor, iar magistraţii le-au sfâşiat hainele şi au poruncit să fie bătuţi cu nuiele.

23 A fter they had hit them many times, they put Paul and Silas in prison. The soldiers told the man who watched the prison to be sure to keep them from getting away.

După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să-i păzească bine.

24 B ecause of this, they were put in the inside room of the prison and their feet were put in pieces of wood that held them.

Primind un astfel de ordin, temnicerul i-a aruncat în celula cea mai lăuntrică şi le-a băgat picioarele în butuci.

25 A bout midnight Paul and Silas were praying and singing songs of thanks to God. The other men in prison were listening to them.

Pe la miezul nopţii, Pavel şi Silas se rugau şi-I cântau laudă lui Dumnezeu, iar deţinuţii îi ascultau.

26 A ll at once the earth started to shake. The stones under the prison shook and the doors opened. The chains fell off from everyone.

Deodată a avut loc un cutremur atât de mare, încât s-au clătinat temeliile închisorii. Toate uşile s-au deschis dintr-odată şi fiecăruia i s-au dezlegat lanţurile.

27 T he man who watched the prison woke up. He saw the prison doors wide open and thought the men in prison had gotten away. At once he pulled out his sword to kill himself.

Temnicerul s-a trezit şi, când a văzut că uşile închisorii erau deschise, şi-a scos sabia ca să se omoare, crezând că deţinuţii au fugit.

28 B ut Paul called to him, “Do not hurt yourself. We are all here!”

Pavel însă a strigat cu glas tare: – Să nu-ţi faci nici un rău, căci toţi suntem aici!

29 T he man who watched the prison called for a light. Then he ran in and got down in front of Paul and Silas. He was shaking with fear.

Atunci temnicerul a cerut o făclie, s-a repezit înăuntru şi a căzut tremurând înaintea lui Pavel şi a lui Silas.

30 A s he took them outside, he said, “Sirs, what must I do to be saved?”

Apoi, conducându-i afară, a zis: – Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?

31 T hey said, “Put your trust in the Lord Jesus Christ and you and your family will be saved from the punishment of sin.”

Ei i-au răspuns: – Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit, tu şi casa ta!

32 T hen Paul spoke the Word of God to him and his family.

Şi i-au predicat Cuvântul Domnului atât lui, cât şi tuturor celor din casa lui.

33 I t was late at night, but the man who watched the prison took Paul and Silas in and washed the places on their bodies where they were hurt. Right then he and his family were baptized.

Chiar în ceasul acela din noapte, temnicerul i-a luat şi le-a spălat rănile; apoi, imediat, el şi toţi ai lui au fost botezaţi.

34 H e took Paul and Silas to his house and gave them food. He and all his family were full of joy for having put their trust in God. Paul and Silas Are Allowed to Go Free

După aceea i-a dus acasă la el şi le-a pus masa; şi s-a bucurat nespus cu toţi cei din casa lui pentru că a crezut în Dumnezeu.

35 W hen it was day, the leaders sent a soldier to say, “Let these men go free.”

Când s-a făcut zi, magistraţii i-au trimis pe ofiţeri să -i spună temnicerului: „Eliberează-i pe oamenii aceia!“

36 T he man who watched the prison told this to Paul. He said, “The leaders have sent word to let you go free. Come out now and go without any trouble.”

Temnicerul i-a spus lui Pavel următoarele cuvinte: – Magistraţii au trimis ordin să fiţi eliberaţi! Acum deci ieşiţi şi duceţi-vă în pace!

37 P aul said, “No! They have beaten us in front of many people without a trial. We are Roman citizens and they have put us in prison. Now do they think they can send us away without anyone knowing? No! They must come themselves and take us out.”

Însă Pavel le-a zis ofiţerilor: – Ne-au bătut în public, fără să fim judecaţi, pe noi care suntem cetăţeni romani, ne-au aruncat în închisoare, iar acum vor să ne scoată afară pe ascuns?! În nici un caz! Să vină ei înşişi să ne ducă afară!

38 T he soldiers told this to the leaders. Then the leaders were afraid when they heard that Paul and Silas were Roman citizens.

Ofiţerii au spus aceste cuvinte magistraţilor. Aceştia s-au temut când au auzit că ei erau cetăţeni romani

39 T hey went themselves and told Paul and Silas they were sorry. Then they took them out and asked them to leave their city.

şi au venit să-i liniştească. I-au condus afară şi i-au rugat să plece din cetate.

40 P aul and Silas went to Lydia’s house after they left the prison. They met with the Christians and gave them comfort. Then they went away from the city.

Au ieşit din închisoare şi s-au dus la Lidia, iar după ce i-au văzut şi i-au încurajat pe fraţi, au plecat.