Ezra 7 ~ Ezra 7

picture

1 N ow after this, during the rule of King Artaxerxes of Persia, Ezra went up from Babylon. Ezra was the son of Seraiah, son of Azariah, son of Hilkiah,

După toate acestea, iată ce s-a întâmplat în timpul domniei lui Artaxerxes, împăratul Persiei. Ezra era fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia,

2 s on of Shallum, son of Zadok, son of Ahitub,

fiul lui Şalum, fiul lui Ţadok, fiul lui Ahitub,

3 s on of Amariah, son of Azariah, son of Meraioth,

fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,

4 s on of Zerahiah, son of Uzzi, son of Bukki,

fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi,

5 s on of Abishua, son of Phinehas, son of Eleazar, son of Aaron the head religious leader.

fiul lui Abişua, fiul lui Fineas, fiul lui Elazar, fiul lui Aaron, preotul conducător.

6 T his Ezra went up from Babylon. He was a writer who knew well the Law of Moses which the Lord God of Israel had given. The king gave him everything he asked for, because the Lord his God was good to him.

Ezra acesta a venit din Babilon. El era un cărturar priceput în Legea lui Moise, dată de Domnul, Dumnezeul lui Israel. Şi, pentru că mâna Domnului, Dumnezeul său, era peste el, împăratul i-a dat tot ce ceruse.

7 S ome of the sons of Israel and some of the religious leaders, the Levites, the singers, the gate-keepers and the servants of the house of God went up to Jerusalem in the seventh year of King Artaxerxes.

Unii dintre israeliţi, dintre preoţi, dintre leviţi, dintre cântăreţi, dintre portari şi dintre slujitorii de la Templu au venit şi ei la Ierusalim în al şaptelea an al domniei împăratului Artaxerxes.

8 E zra came to Jerusalem in the fifth month in the seventh year of the king.

Ezra a sosit la Ierusalim în luna a cincea, în cel de-al şaptelea an de domnie al împăratului.

9 H e left Babylon on the first day of the first month, and came to Jerusalem on the first day of the fifth month, because the good hand of his God was upon him.

Ezra plecase din Babilon în prima zi a lunii întâi şi a ajuns la Ierusalim în prima zi a lunii a cincea, căci mâna cea bună a Dumnezeului său a fost peste el.

10 F or Ezra had set his heart to learn the Law of the Lord, to live by it, and to teach His Laws in Israel.

Ezra se hotărâse în inima lui să cerceteze Legea Domnului, să o împlinească şi să înveţe pe Israel poruncile şi hotărârile ei. Scrisoarea lui Artaxerxes şi însărcinarea lui Ezra

11 T his is what was written in the letter which King Artaxerxes gave to Ezra the religious leader, the writer, who had much learning in the Laws of the Lord and His Laws for Israel:

Iată o copie a scrisorii date de împăratul Artaxerxes preotului şi cărturarului Ezra, un învăţat în ce priveşte poruncile Domnului şi reglementările Lui cu privire la Israel:

12 Artaxerxes, king of kings, to Ezra the religious leader, the writer who knows the Law of the God of heaven: Peace. And now

„Artaxerxes, împăratul împăraţilor, către Ezra, preotul şi cărturarul Legii Dumnezeului cerurilor, Sănătate!

13 I let it be known that if there are any people of Israel, religious leaders or Levites in my nation who are willing to go to Jerusalem, they may go with you.

Am dat poruncă să se dea drumul tuturor celor din poporul lui Israel aflaţi în împărăţia mea, inclusiv preoţilor şi leviţilor, care doresc să meargă la Ierusalim împreună cu tine.

14 F or you are sent by the king and his seven men of wisdom to see if the Law of your God which is in your hand is being obeyed in Judah and Jerusalem.

Cu privire la cele de mai înainte, tu eşti trimis de împărat şi de cei şapte sfetnici ai săi ca să cercetezi Iuda şi Ierusalimul în ce priveşte Legea Dumnezeului tău, Lege pe care o ai în mână,

15 T ake the silver and gold which the king and his men of wisdom have given because they wanted to give to the God of Israel, Whose house is in Jerusalem.

şi să duci argintul şi aurul pe care împăratul şi sfetnicii săi l-au dăruit de bunăvoie Dumnezeului lui Israel, Care Îşi are Lăcaşul la Ierusalim,

16 T ake this with all the silver and gold you will find in the whole land of Babylon. And take the gifts of the people and of the religious leaders, who have given because they have wanted to for the house of their God in Jerusalem.

precum şi tot argintul şi aurul pe care îl vei obţine în tot ţinutul Babilonului împreună cu darurile de bunăvoie ale poporului şi ale preoţilor, oferite pentru Casa lui Dumnezeu de la Ierusalim.

17 W ith this money, buy bulls, rams, and lambs, with their grain gifts and their drink gifts. And give them on the altar of the house of your God in Jerusalem.

Prin urmare, cu banii aceştia să cumperi de îndată viţei, berbeci, miei, daruri de mâncare şi daruri de băutură, ca să le oferi pe altarul Casei lui Dumnezeu din Ierusalim.

18 W hatever you and your brothers think is best to do with the rest of the silver and gold, you may do, if it is the will of your God.

Cu argintul şi aurul care va mai rămâne să faceţi, după voia lui Dumnezeu, ceea ce tu şi rudele tale credeţi că este mai bine.

19 A lso take to the God of Jerusalem all the objects given to you for the work of the house of your God.

Uneltele care ţi-au fost date pentru slujba de la Casa lui Dumnezeu să le prezinţi înaintea lui Dumnezeu, la Ierusalim.

20 W hatever else is needed for the house of your God, you may take it from the king’s store-house.

Celelalte cheltuieli pe care le vei avea de făcut pentru Templul Dumnezeului tău să le suporţi din vistieria imperială.

21 I , King Artaxerxes, here make this known to all those who take care of the money in the lands on the other side of the River. You should be ready and willing to give Ezra, the religious leader and writer who knows the Law of the God of heaven, whatever he needs.

Eu, împăratul Artaxerxes, dau următoarea poruncă tuturor vistiernicilor din provincia de peste râu: tot ce vă va cere Ezra, preotul şi cărturarul Legii Dumnezeului cerurilor, să i se dea de îndată

22 G ive silver weighing up to as much as 100 men, and as much as 1, 000 baskets of grain, 1, 100 jars of wine, 1, 100 jars of oil, and as much salt as is needed.

până la valoarea de o sută de talanţi de argint, până la o sută de cori de grâu, până la o sută de baţi de vin şi până la o sută de baţi de ulei, iar în ce priveşte sarea – fără limită.

23 W hatever is wanted by the God of heaven, let it be done in full for the house of the God of heaven. Or else He might be angry with the nation of the king and his sons.

Să se facă de îndată tot ceea ce a poruncit Dumnezeul cerurilor cu privire la Templul Dumnezeului cerurilor, ca să nu vină mânia Lui peste împărăţia împăratului şi a fiilor săi.

24 W e also let you know that it is not allowed to take any taxes from any of the religious leaders, Levites, singers, door-keepers, or servants of this house of God.

De asemenea, vă mai facem cunoscut că nu aveţi voie să puneţi tribut, dare sau taxe de trecere nici asupra preoţilor, leviţilor, cântăreţilor, portarilor sau slujitorilor de la Templu şi nici asupra altor slujitori ai acestui Templu al lui Dumnezeu.

25 A nd you, Ezra, use the wisdom of your God which is in your hand to choose leaders and judges. They are to judge all the people in the land on the other side of the River, all those who know the Laws of your God. You may teach anyone who does not know them.

Iar tu, Ezra, după înţelepciunea Dumnezeului tău cu care ai fost înzestrat, numeşte magistraţi şi judecători ca să facă dreptate întregului popor din provincia de peste râu, şi anume tuturor acelora care cunosc legile Dumnezeului tău, iar celor care nu le cunosc, să li le faceţi cunoscute.

26 W hoever will not obey the Law of your God and the law of the king, let his punishment be hard. Put him to death, or send him out of the land, or take what he has, or put him in prison.” Ezra Gives Praise to God

Toţi aceia care nu vor împlini Legea Dumnezeului tău şi legea împăratului să fie judecaţi imediat şi condamnaţi la moarte, la exil, la confiscarea averii sau la temniţă.“

27 H onor and thanks be to the Lord, the God of our fathers, Who has put such a thing as this in the king’s heart, to make the house of the Lord in Jerusalem beautiful.

Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul strămoşilor noştri, Care a pus în inima împăratului dorinţa să onoreze Casa lui Dumnezeu din Ierusalim

28 H e has shown loving-kindness to me in front of the king and his wise men, and in front of all the king’s powerful leaders. I was given strength, because the hand of the Lord my God was upon me. And I gathered leaders from Israel to go up with me.

şi a îndreptat spre mine bunăvoinţa împăratului, a sfetnicilor săi şi a tuturor comandanţilor săi puternici. Întărit de mâna Dumnezeului meu, care era peste mine, am convocat căpeteniile lui Israel ca să meargă împreună cu mine.