1 S o David left there and ran to the cave of Adullam. When his brothers and all those of his father’s house heard about it, they went down there to him.

David a plecat de acolo şi a fugit în peştera Adulam. Când au auzit lucrul acesta, fraţii săi şi întreaga familie a tatălui său au venit acolo la el.

2 T hen everyone who was in trouble, everyone who owed money, and everyone who was not happy with the way he was living, came together to him. He became their captain. There were about 400 men with him.

Toţi cei care erau strâmtoraţi, datori şi nemulţumiţi s-au adunat la el, iar el a devenit conducătorul lor. Erau cu el în jur de patru sute de bărbaţi.

3 D avid went from there to Mizpah of Moab. He said to the king of Moab, “I beg of you, let my father and mother come and stay with you until I know what God will do for me.”

David a plecat de acolo la Miţpa, în Moab. I-a spus regelui Moabului: – Dă-le voie, te rog, tatălui meu şi mamei mele să vină la voi, până voi şti ce va face Dumnezeu cu mine.

4 T hen he left them with the king of Moab. They stayed with him all the time that David was in his safe place.

David i-a lăsat cu regele Moabului, iar ei au locuit cu acesta pe toată perioada cât David s-a aflat în fortăreaţă.

5 T he man who told what will happen in the future, Gad, said to David, “Do not stay in this strong place. Leave, and go into the land of Judah.” So David left and went among the trees of Hereth.

Însă profetul Gad i-a spus lui David: – Să nu rămâi în fortăreaţă, ci du-te în teritoriul lui Iuda! Astfel, David a plecat şi a ajuns în pădurea Heret. Represaliile lui Saul asupra cetăţii Nob

6 N ow Saul heard that David and the men with him had been found. Saul was sitting in Gibeah under the tamarisk tree on the high place with his spear in his hand. All his servants were standing around him.

Saul a auzit că David, împreună cu oamenii care se aflau cu el, a fost descoperit. Saul, având în mână o suliţă, şedea sub tamariscul de pe înălţimea din Ghiva şi toţi slujitorii săi se aflau în jurul său.

7 S aul said to his servants who stood around him, “Hear now, you Benjamites! Will the son of Jesse give all of you fields and grape fields? Will he make you all leaders of thousands and hundreds?

Saul le-a zis acestora: – Ascultaţi, beniamiţi! Vă va da fiul lui Işai vouă, tuturor, ogoare şi vii? Vă va face el pe voi, pe toţi, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute?

8 F or all of you have made plans against me. No one lets me know when my son makes an agreement with the son of Jesse. None of you is sorry for me or lets me know that my son has caused my servant to be against me and hide and wait, as it is this day.”

Totuşi voi toţi aţi uneltit împotriva mea şi nimeni nu m-a înştiinţat când fiul meu a încheiat un legământ cu fiul lui Işai. Nici unuia dintre voi nu i-a păsat de mine şi nu m-a înştiinţat că fiul meu l-a răsculat pe slujitorul meu împotriva mea, ca să mă pândească aşa cum o face astăzi.

9 D oeg the Edomite, who was standing by Saul’s servants, said, “I saw the son of Jesse coming to Nob, to Ahimelech the son of Ahitub.

Edomitul Doeg, care stătea lângă slujitorii lui Saul, a zis: – Eu l-am văzut pe fiul lui Işai venind la Nob, la Ahimelek, fiul lui Ahitub.

10 A himelech asked the Lord what David should do. He gave David food and the sword of Goliath the Philistine.”

Acesta a întrebat pe Domnul pentru David, i-a dat provizii şi i-a dat şi sabia filisteanului Goliat.

11 T hen the king sent someone to call Ahimelech the religious leader, son of Ahitub, and all those of his father’s family, the religious leaders who were in Nob. And all of them came to the king.

Atunci regele a trimis să cheme pe preotul Ahimelek, fiul lui Ahitub, şi pe tot neamul său, preoţii care se aflau în Nob. Aceştia au venit cu toţii la rege.

12 S aul said, “Hear now, son of Ahitub.” He answered, “Here I am, my lord.”

Saul a zis: – Ascultă, fiul lui Ahitub! – Porunceşte, stăpânul meu! i-a răspuns acesta.

13 S aul said to him, “Why have you and the son of Jesse planned against me? Why have you given him bread and a sword, and have asked the Lord what he should do, so he could rise against me and wait in hiding, as it is this day?”

Saul i-a spus: – De ce ai uneltit împotriva mea, împreună cu fiul lui Işai, dându-i pâine şi o sabie şi întrebând pe Dumnezeu pentru el? Ca să se răscoale împotriva mea şi să mă pândească aşa cum o face astăzi?

14 A himelech answered the king, “Who among all your servants is as faithful as David? He is the king’s son-in-law. He is captain of the soldiers who keep you safe, and is honored in your house.

Ahimelek i-a răspuns regelui: – Care dintre toţi supuşii tăi este atât de credincios ca David? El este ginerele regelui, conducătorul gărzii tale şi cu mare vază în casa ta.

15 I s today the first time that I have asked things of God for him? No! Do not let the king do anything wrong to his servant or any of those of my father’s family. For your servant knows nothing at all about this.”

Oare de astăzi am început să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine aşa ceva! Să nu arunce regele nici o vină asupra slujitorului său, nici asupra vreunuia din familia tatălui meu, pentru că slujitorul tău n-a ştiut nimic de toate acestea, nici lucru mic şi nici lucru mare.

16 B ut the king said, “You will die for sure, Ahimelech, you and all those of your father’s family!”

Dar regele a zis: – Trebuie să mori, Ahimelek, tu şi toată familia tatălui tău.

17 T he king said to the soldiers who stood around him, “Turn and put the religious leaders of the Lord to death. Because they are on David’s side. They knew he was running away, and did not tell me.” But the servants of the king were not willing to go against the religious leaders of the Lord.

Apoi le-a zis gărzilor care stăteau lângă el: – Ucideţi-i pe preoţii Domnului căci şi ei sunt de partea lui David. Au ştiut că este un fugar şi nu mi-au dat de ştire. Însă slujitorii regelui n-au vrut să-şi întindă mâna şi să lovească preoţii Domnului.

18 T hen the king said to Doeg, “You turn and kill the religious leaders.” And Doeg the Edomite turned and killed the religious leaders. That day he killed eighty-five men who wore the linen vest.

Atunci regele i-a spus lui Doeg: – Loveşte-i tu pe preoţi! Edomitul Doeg i-a lovit el pe preoţi. A ucis în acea zi optzeci şi cinci de bărbaţi care purtau efodul de in.

19 T hen he destroyed Nob, the city of the religious leaders, with the sword. He killed men and women, children and babies, cattle, donkeys and sheep, with the sword.

A trecut chiar şi cetatea preoţească Nob prin ascuţişul sabiei: bărbaţi şi femei, copii şi sugari, boi, măgari şi oi; pe toţi i-a trecut prin ascuţişul sabiei.

20 B ut Abiathar, one of the sons of Ahimelech the son of Ahitub, got away and ran after David.

Un fiu de-al lui Ahimelek, fiul lui Ahitub, pe nume Abiatar, a reuşit să scape şi a fugit după David.

21 A biathar told David that Saul had killed the religious leaders of the Lord.

Acesta i-a spus lui David că Saul i-a ucis pe preoţii Domnului.

22 D avid said to Abiathar, “I knew that day when Doeg the Edomite was there, that he would be sure to tell Saul. I am to blame for the death of every person in your father’s family.

Atunci David i-a spus lui Abiatar: – Am ştiut în ziua aceea că edomitul Doeg, fiind acolo, sigur îi va da de ştire lui Saul. Eu sunt vinovat de moartea tuturor celor din familia tatălui tău.

23 S tay with me. Do not be afraid. For he who wants to kill me wants to kill you. But you are safe with me.”

Rămâi cu mine şi nu te teme, pentru că cel care caută să-mi ia mie viaţa caută să ţi-o ia şi ţie. Cu mine vei fi în siguranţă.