1 T hat day Deborah and Barak the son of Abinoam sang this song:

În ziua aceea Debora şi Barak, fiul lui Abinoam, au cântat această cântare:

2 “ The leaders led in Israel. The people were willing to help them. For this we give thanks to the Lord!

„Când căpeteniile s-au pus în fruntea lui Israel, poporul s-a arătat gata de luptă! Binecuvântaţi pe Domnul!

3 H ear, O kings! Listen, O rulers! I will sing to the Lord. I will sing praise to the Lord, the God of Israel.

Ascultaţi, regi! Luaţi aminte, domnitori! Eu, da eu, voi cânta Domnului, voi cânta spre lauda Domnului, Dumnezeul lui Israel:

4 L ord, You went out from Seir. You walked from the field of Edom. And the earth shook. Water fell from the heavens. Yes, water fell from the clouds.

Doamne, când ai ieşit din Seir, când ai mărşăluit din ţinutul Edomului, pământul s-a cutremurat, cerurile s-au clătinat şi norii au turnat ape!

5 T he mountains shook before the Lord. Mount Sinai shook before the Lord, the God of Israel.

Munţii s-au zdruncinat înaintea Domnului, Sinaiul acesta s-a clătinat în faţa Domnului!

6 “ In the days of Shamgar the son of Anath, in the days of Jael, the wide roads were empty. Travelers walked on the side roads.

Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, şi pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, şi drumeţii călătoreau pe căi ocolite!

7 C ountry towns were empty. They were no more in Israel, until I, Deborah, came. I came as a mother in Israel.

Încetase viaţa din satele lui Israel, se sfârşise, până când m-am ridicat eu, Debora, m-am ridicat ca o mamă în Israel!

8 N ew gods were chosen. Then war was in the gates. No battle-covering or sword was seen among 40, 000 in Israel.

Când Israel şi-a ales alţi dumnezei, războiul a fost la porţi, dar nu se vedea nici scut şi nici suliţă la patruzeci de mii în Israel!

9 M y heart is with the leaders of Israel, who were willing to help among the people. Thanks be to the Lord!

Inima mea este alături de căpeteniile lui Israel, care s-au arătat gata de luptă în popor! Binecuvântaţi pe Domnul!

10 T ell of it, you who ride on white donkeys and you who sit on rich floor coverings. Tell of it, you who travel on the road.

Voi, care încălecaţi pe măgăriţe albe, voi, care staţi pe covoare, voi, care umblaţi pe drum, ascultaţi! Ascultaţi

11 T hey will tell of the right and good acts of the Lord at the sound of music beside the wells of water. They will tell of His right and good acts toward His towns people in Israel. Then the people of the Lord went down to the gates.

vocea cântăreţilor de lângă izvoare, acolo ei pomenesc isprăvile Domnului, isprăvile vitejilor Lui în Israel! Atunci poporul Domnului s-a coborât la porţi.

12 “ Awake, awake, Deborah! Awake, awake, sing a song! Get up, Barak! Lead away the people you took in war, O son of Abinoam.

Trezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeşte-te, trezeşte-te şi cântă o cântare! Ridică-te, Barak, fiu al lui Abinoam, du-ţi în captivitate prizonierii!

13 T hose who were left came down to the rulers. The people of the Lord came down to me as soldiers.

Atunci, cei ce au rămas s-au dus la nobili, poporul Domnului a venit la mine cu cei tari.

14 T he children of Amalek came down from Ephraim. They followed you, Benjamin, with your people. Leaders came down from Machir. Leaders came from Zebulun.

Unii au venit din Efraim – din locul unde odinioară trăia Amalek; te urma Beniamin cu locuitorii lui; din Machir s-au coborât conducătorii şi din Zabulon, cei care ţin sceptrul cârmuirii.

15 T he rulers of Issachar came with Deborah. Issachar was faithful to Barak. They ran behind him into the valley. There was much thinking done among the families of Reuben.

Cârmuitorii lui Isahar au fost alături de Debora, şi Isahar l-a însoţit pe Barak, grăbindu-se după el în vale. În ţinuturile lui Ruben însă s-a ţinut mare sfat!

16 W hy did you sit among the sheep, to hear the horns blow for the flocks? There was much thought among the families of Reuben.

De ce ai rămas printre staule ca să asculţi behăitul turmelor? În ţinuturile lui Ruben mare a fost sfatul!

17 G ilead stayed on the other side of the Jordan. Why did Dan stay in ships? Asher sat beside the sea. He stayed by its rivers.

Ghilad a rămas de cealaltă parte a Iordanului; şi Dan, de ce a rămas nepăsător la corăbii? Aşer a rămas pe ţărmul mării şi s-a odihnit pe limanurile lui.

18 Z ebulun is a people who put their lives in danger even to death. Naphtali did this also, on the high places of the field.

Zabulon este un popor care şi-a riscat viaţa până la moarte; Neftali la fel, pe dealurile ţării.

19 “ The kings came and fought. The kings of Canaan fought at Taanach near the waters of Megiddo. They did not get any silver.

Regii au venit şi s-au luptat. Regii Canaanului s-au luptat atunci la Taanah, lângă apele Meghido. N-au luat nici un câştig, nici măcar un pic de argint.

20 T he stars fought from heaven. From their paths they fought against Sisera.

Stelele din ceruri s-au luptat, s-au luptat din cărările lor cu Sisera.

21 T he fast river of Kishon took them away, the rushing river, the river Kishon. O my soul, walk on with strength.

Uedul Chişon i-a luat, vechiul ued, uedul Chişon. Mărşăluieşte, suflete al meu! Fii tare!

22 T he beating of the feet of horses was loud, because the strong horses went fast.

Atunci copitele cailor au izbit pământul; armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător.

23 ’ Curse Meroz,’ said the angel of the Lord. ‘Curse its people, because they did not come to the help of the Lord. They did not help the Lord against the powerful soldiers.’

«Blestemaţi pe Meroza!», a zis Îngerul Domnului. Să blestemaţi amarnic pe locuitorii ei, căci nu au venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, împotriva celor puternici.

24 “ The most respected of women is Jael, the wife of Heber the Kenite. She is the most respected of women in the tent.

Cea mai binecuvântată femeie este Iael, soţia chenitului Heber, cea mai binecuvântată dintre femeile ce locuiesc în corturi.

25 S isera asked for water and she gave him milk. She brought him milk in a fine pot.

El i-a cerut apă, dar ea i-a dat lapte; într-o cupă maiestuoasă ea i-a adus iaurt.

26 S he put out her hand to the big tent nail. And she put out her right hand for the servant’s heavy object. Then she hit Sisera. She crushed his head. She broke and cut through the side of his head.

Apoi mâna şi-a întins-o spre ţăruş, şi dreapta ei spre ciocanul lucrătorului; l-a lovit pe Sisera, i-a sfărâmat capul, l-a zdrobit şi i-a străpuns tâmpla.

27 H e went down. He fell and lay without moving at her feet. He fell dead where he went down.

El a căzut şi s-a ghemuit, la picioarele ei s-a plecat adânc, a căzut şi s-a ghemuit; în locul în care s-a ghemuit, acolo a căzut ucis!

28 “ The mother of Sisera looked out of the window. She looked through the window and cried in sorrow, ‘Why is his war-wagon so long in coming? Why do the steps of his horses wait?’

Pe fereastră, printre zăbrele, mama lui Sisera se uita şi bocea: «De ce întârzie carele lui să vină? De ce rămâne în urmă zgomotul carelor lui?»

29 H er wise ladies answered her. But she asked herself again and again,

Prinţesele ei înţelepte îi răspund şi ea îşi răspunde singură:

30 ’ Are they not finding and dividing the riches? Is there not a girl or two for every man? Is there not colored cloth for Sisera to take? Is there not colored cloth with beautiful sewing on it? Are there not two pieces of colored cloth with beautiful sewing on them for the neck of the one who takes them?’

«Oare nu îşi caută şi îşi împart ei prada? O femeie, două femei de fiecare bărbat; pradă de stofă colorată pentru Sisera, pradă de stofă colorată, brodată, câte două stofe colorate, brodate, ca pradă, pentru gâtul meu.»

31 S o let all those who hate You die, O Lord. But let those who love Him be like the sun as he rises in his power.” And the land had peace for forty years.

Aşa să piară toţi duşmanii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc să ajungă ca soarele la amiază!“ Apoi în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.