1 I n the days when there were judges to rule, there was a time of no food in the land. A certain man of Bethlehem in Judah went to visit the land of Moab with his wife and his two sons.

Pe vremea când judecau judecătorii, a fost o foamete în ţară. Atunci un bărbat din Betleemul lui Iuda a plecat împreună cu soţia lui şi cu cei doi fii ai săi să locuiască ca străin în câmpiile Moabului.

2 T he name of the man was Elimelech. His wife’s name was Naomi. And the names of his two sons were Mahlon and Chilion. They were Ephrathites of Bethlehem in Judah. They went into the land of Moab and stayed there.

Bărbatul se numea Elimelek, soţia lui se numea Naomi, iar cei doi fii ai săi se numeau Mahlon şi Chilion. Ei erau efratiţi din Betleemul lui Iuda. Când au ajuns în câmpiile Moabului, s-au stabilit acolo.

3 B ut Naomi’s husband Elimelech died. And she was left with her two sons,

Însă Elimelek, soţul lui Naomi, a murit şi ea a rămas astfel singură cu cei doi fii ai ei.

4 w ho married Moabite women. The name of one was Orpah. The name of the other was Ruth. After living there about ten years,

Aceştia s-au căsătorit cu moabite; numele uneia era Orpa, iar numele celeilalte era Rut. După ce au locuit acolo aproape zece ani,

5 b oth Mahlon and Chilion died. Naomi was left without her two children and her husband. Naomi and Ruth Return to Bethlehem

cei doi, adică Mahlon şi Chilion, au murit şi ei, astfel încât femeia a rămas singură, fără cele două odrasle ale ei şi fără soţul său.

6 T hen Naomi got ready to return from the land of Moab with her daughters-in-law. She had heard in the land of Moab that the Lord had brought food to His people.

Ea s-a hotărât apoi să plece din câmpiile Moabului împreună cu cele două nurori ale ei, pentru că a aflat că Domnul i-a cercetat poporul şi i-a dat din nou hrană.

7 S o she left with her two daughters-in-law and went on the way toward the land of Judah.

Naomi a plecat din locul în care locuise, iar cele două nurori ale ei erau cu ea. Au pornit la drum ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.

8 B ut Naomi said to her two daughters-in-law, “Go, each one of you return to your own mother’s house. May the Lord show kindness to you, as you have done with the dead and with me.

La un moment dat însă Naomi le-a zis celor două nurori ale ei: – Plecaţi! Întoarceţi-vă fiecare la casa mamei sale! Domnul să se poarte faţă de voi cu bunătatea cu care şi voi v-aţi purtat faţă de cei ce au murit şi faţă de mine!

9 M ay the Lord help you to find a home, each in the family of her husband.” Then she kissed them, and they cried in loud voices.

Să dea Domnul ca fiecare din voi să găsească odihnă în casa viitorului soţ! Apoi le-a sărutat de rămas bun, dar ele au început să plângă.

10 T hey said to her, “No, we will return with you to your people.”

– Venim şi noi cu tine la poporul tău, i-au zis ele.

11 B ut Naomi said, “Return to your people, my daughters. Why should you go with me? Do I have more sons within me, who could become your husbands?

– Nu, copilele mele, le-a răspuns Naomi, întoarceţi-vă! De ce să veniţi cu mine? Mai pot eu oare avea fii în pântecele meu, care să fie apoi soţii voştri?

12 R eturn, my daughters. Go. For I am too old to have a husband. If I had hope, if I should have a husband tonight and give birth to sons,

Întoarceţi-vă, copilele mele! Plecaţi! Eu sunt prea bătrână să mai am un soţ. Chiar dacă aş zice că mai este nădejde pentru mine, chiar dacă aş fi în noaptea aceasta cu un bărbat şi aş naşte fii,

13 w ould you wait until they were grown? Would you not marry until then? No, my daughters. It is harder for me than for you. For the hand of the Lord is against me.”

aţi aştepta voi până se vor face mari? Vă veţi păstra voi pentru ei, fără să vă măritaţi? Nu, copilele mele! Amărăciunea mea este prea mare pentru voi, căci mâna Domnului s-a întins împotriva mea!

14 T hen they cried again in loud voices. Orpah kissed her mother-in-law. But Ruth held on to her.

Nurorile au început iarăşi să plângă. Orpa şi-a sărutat soacra de rămas bun şi a plecat, dar Rut s-a ţinut de ea.

15 N aomi said, “See, your sister-in-law has returned to her people and her gods. Return after your sister-in-law.”

– Cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la zeii ei! i-a zis Naomi. Du-te şi tu după cumnata ta!

16 B ut Ruth said, “Do not beg me to leave you or turn away from following you. I will go where you go. I will live where you live. Your people will be my people. And your God will be my God.

– Nu stărui să te părăsesc şi să mă întorc de la tine, i-a răspuns Rut. Unde mergi tu, vreau să merg şi eu, unde locuieşti tu, vreau să locuiesc şi eu; poporul tău va fi şi poporul meu, iar Dumnezeul tău va fi şi Dumnezeul meu.

17 I will die where you die, and there I will be buried. So may the Lord do the same to me, and worse, if anything but death takes me from you.”

Unde vei muri tu, voi muri şi eu şi tot acolo voi fi şi îngropată. Domnul să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă altceva decât moartea mă va despărţi de tine!

18 W hen Naomi saw that Ruth would do nothing but go with her, she said no more to her.

Văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, Naomi a încetat să-i mai vorbească astfel.

19 S o they both went until they came to Bethlehem. The whole town of Bethlehem was happy because of them. The women said, “Is this Naomi?”

Au plecat amândouă şi au călătorit împreună până au ajuns la Betleem. Când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor. – Aceasta este Naomi?! se întrebau femeile.

20 S he said to them, “Do not call me Naomi. Call me Mara. For the All-powerful has brought much trouble to me.

– Nu mă mai numiţi Naomi, le-a răspuns ea, ci numiţi-mă Mara, pentru că Cel Atotputernic m-a amărât mult.

21 I went out full. But the Lord has made me return empty. Why call me Naomi? The Lord has spoken against me. The All-powerful has allowed me to suffer.”

Când am plecat, aveam de toate, dar Domnul m-a adus înapoi cu mâinile goale. De ce să mă mai numiţi Naomi, de vreme ce Domnul a mărturisit împotriva mea şi Cel Atotputernic a adus necazul asupra mea?

22 S o Naomi returned. And her daughter-in-law Ruth, the Moabite woman, returned with her from the land of Moab. They came to Bethlehem at the beginning of barley gathering time.

Aşa s-a întors Naomi din câmpiile Moabului împreună cu moabita Rut, nora ei. Ele au sosit în Betleem, tocmai când începea seceratul orzului.