1 I n the third year that Jehoiakim was king of Judah, King Nebuchadnezzar of Babylon came against Jerusalem. His army was all around the city.

În al treilea an al domniei lui Iehoiachim, regele lui Iuda, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit şi a asediat Ierusalimul.

2 T he Lord let him take King Jehoiakim of Judah, with some of the objects of the house of God. He brought them to the house of his god in the land of Shinar, and put the objects into the store-room of his god.

Stăpânul l-a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinar, în templul zeului său; le-a dus în vistieria zeului lui.

3 T hen the king told Ashpenaz, his head ruler, to bring in some of the sons of Israel, both those of the king’s family and of the important leaders.

Împăratul Nebucadneţar i-a poruncit lui Aşpenaz, căpetenia eunucilor săi, să aducă câţiva israeliţi de neam regal şi de viţă nobilă,

4 T hey were to be young men, perfect in body, good-looking, with wisdom, understanding, much learning, and able to serve in the king’s house. The king told Ashpenaz to teach them the writings and language of the Babylonians.

nişte tineri fără nici un fel de cusur fizic, plăcuţi la înfăţişare, pricepuţi în orice ramură a ştiinţei, cu minte ageră şi cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să-i înveţe scrierea şi limba caldeenilor.

5 A nd the king gave them a share of his best food and wine every day. They were to be taught for three years, and after that they were to serve the king.

Împăratul le-a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana şi din vinul de la masa lui, vrând să-i crească timp de trei ani, după care, la sfârşitul acestei perioade, ei urmau să rămână în slujba împăratului.

6 A mong these were Daniel, Hananiah, Mishael, and Azariah from the sons of Judah.

Printre ei erau şi câţiva din seminţia lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria.

7 T he king’s head ruler gave them new names. To Daniel he gave the name Belteshazzar. To Hananiah he gave the name Shadrach. To Mishael he gave the name Meshach. And to Azariah he gave the name Abed-nego.

Căpetenia eunucilor le-a pus însă alte nume: Beltşaţar lui Daniel, Şadrak lui Hanania, Meşak lui Mişael şi Abed-Nego lui Azaria.

8 B ut Daniel made up his mind that he would not make himself unclean with the king’s best food and wine. So he asked the head ruler to allow him not to make himself unclean.

Daniel însă s-a hotărât să nu se întineze cu hrana împăratului şi nici cu vinul de la masa lui. De aceea l-a rugat pe căpetenia eunucilor să nu-l silească să se întineze.

9 N ow God gave Daniel favor and pity in the eyes of the head ruler.

Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare şi bunăvoinţă înaintea căpeteniei eunucilor.

10 T he head ruler said to him, “I am afraid of my lord the king, who has said you were to have so much and he would see that you were not looking as good as the other young men who are as old as you. The king would cut off my head because of you.”

Însă căpetenia eunucilor i-a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care v-a rânduit hrana şi băutura, să vadă feţele voastre mai posomorâte decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră şi să-mi puneţi capul în primejdie înaintea împăratului.“

11 T hen Daniel said to the man whom the head ruler had chosen to watch over Daniel, Hananiah, Mishael, and Azariah,

Atunci Daniel i-a zis îngrijitorului însărcinat de căpetenia eunucilor cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mişael şi a lui Azaria:

12 “ Test your servants for ten days. Give us only vegetables to eat and water to drink.

„Încearcă-i pe slujitorii tăi timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume şi să bem – doar apă.

13 T hen compare how we look with the young men who are eating the king’s best food. And do with us what you think is best by what you see.”

Apoi să te uiţi la înfăţişarea noastră şi la înfăţişarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului şi să faci slujitorilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“

14 S o he listened to them, and tested them for ten days.

El i-a ascultat în privinţa aceasta şi i-a încercat timp de zece zile.

15 A t the end of ten days they looked even better. They were fatter than all the young men who had been eating the king’s best food.

La sfârşitul celor zece zile a văzut că la înfăţişare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toţi ceilalţi tineri care mâncau din hrana împăratului.

16 S o the man who watched over them took away the best food and the wine they were to drink, and kept giving them vegetables.

Şi astfel îngrijitorul a renunţat la hrana şi la vinul de la masa împăratului şi le-a dat legume.

17 G od gave these four young men much learning and understanding in all kinds of writings and wisdom. Daniel even had understanding in all kinds of special dreams.

Acestor patru tineri Dumnezeu le-a dat ştiinţă şi pricepere în orice fel de scriere şi înţelepciune. Daniel putea să înţeleagă orice fel de viziuni şi visuri.

18 A t the end of the time set by the king to bring them in, the head ruler brought them to Nebuchadnezzar.

Când s-a împlinit vremea rânduită de împărat ca toţi tinerii să fie aduşi la el, căpetenia eunucilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar,

19 T he king talked with them, and found no one like Daniel, Hananiah, Mishael, and Azariah. So they became the king’s own helpers.

şi împăratul a vorbit cu ei. Dar între toţi aceştia nu s-a găsit nici unul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului.

20 E very time the king asked them questions that needed wise and understanding answers, he found that they knew ten times more than all the wonder-workers under his rule who used their secret ways.

În orice problemă pentru care era nevoie de înţelepciune şi pricepere şi despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi magicienii şi descântătorii din întreaga lui împărăţie.

21 A nd Daniel was there until the first year of King Cyrus.

Aşa a dus-o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.