1 W hen David’s time to die was near, he told his son Solomon,

Când se apropia vremea să moară, David i-a poruncit fiului său Solomon astfel:

2 “ I am going the way of all the earth. So be strong. Show yourself to be a man.

„Eu merg pe calea pe care merge toată lumea. Întăreşte-te şi fii om.

3 D o what the Lord your God tells you. Walk in His ways. Keep all His Laws and His Word, by what is written in the Law of Moses. Then you will do well in all that you do and in every place you go.

Păzeşte învăţăturile Domnului, Dumnezeul tău, umblând în căile Lui şi respectând legile, poruncile, hotărârile şi mărturiile Lui, după cum este scris în Legea lui Moise, ca să propăşeşti în tot ceea ce vei face şi oriunde vei merge

4 T hen the Lord will keep His promise to me. He has said to me, ‘Your sons must be careful of their way, to walk before Me in truth with all their heart and soul. If they do, you will never be without a man on the throne of Israel.’

şi pentru ca Domnul să-Şi ţină promisiunea pe care mi-a făcut-o când a zis: «Dacă fiii tăi vor veghea asupra căii lor, umblând cu credincioşie înaintea Mea, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş la tronul lui Israel.»

5 N ow you know what Zeruiah’s son Joab did to me. You know what he did to the two captains of the armies of Israel. He killed Abner the son of Ner, and Amasa the son of Jether in the time of peace as if it were in the time of war. He put the blood of war on his belt and on the shoes of his feet.

Tu ştii ceea ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, ce le-a făcut celor doi conducători ai oştirilor lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter. I-a omorât! A vărsat sânge de război în timp de pace şi a pus astfel sângele de război pe teaca de la brâu şi pe sandalele lui din picioare.

6 S o act with wisdom. Do not let his gray hair go down to the grave in peace.

Fă-i după înţelepciunea ta, dar nu-i coborî în pace perii albi în Locuinţa Morţilor.

7 B ut show kindness to the sons of Barzillai the Gileadite. Let them be among those who eat at your table. For they helped me when I ran from your brother Absalom.

Arată-le însă bunătate fiilor lui Barzilai ghiladitul. Ei să fie printre cei care mănâncă la masa ta, căci mi-au fost alături atunci când fugeam de fratele tău Absalom.

8 S ee, there is with you Shimei the son of Gera the Benjamite, of Bahurim. It was he who spoke bad words against me on the day I went to Mahanaim. But when he came down to me at the Jordan, I promised him by the Lord, saying, ‘I will not put you to death with the sword.’

Îl ai cu tine pe Şimei, fiul lui Ghera, beniamitul din Bahurim. El a rostit blesteme aspre împotriva mea în ziua în care mergeam la Mahanayim, dar, când mi-a ieşit în întâmpinare la Iordan, i-am jurat pe Domnul că nu-l voi omorî cu sabia.

9 S o do not let him go without being punished. For you are a wise man. You will know what you should do to him. Bring his gray hair down to the grave with blood.” The Death of David

Tu însă să nu-l laşi nepedepsit, căci eşti un om înţelept şi vei şti ce să-i faci. Cu sânge să-i cobori perii albi în Locuinţa Morţilor!“

10 T hen David died and was buried in the city of David.

Apoi David s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Cetatea lui David.

11 H e had ruled over Israel forty years. Seven years he ruled in Hebron. And thirty-three years he ruled in Jerusalem.

El domnise peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit şapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.

12 S olomon sat on the throne of his father David and things went well for the nation. Solomon Had Adonijah Killed

Astfel, Solomon i-a urmat la tron tatălui său, David, şi domnia lui s-a întărit foarte mult. Consolidarea autorităţii politice a lui Solomon

13 N ow Adonijah the son of Haggith came to Solomon’s mother Bathsheba. She said, “Do you come in peace?” And he said, “Yes, in peace.”

Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batşeba, mama lui Solomon. Ea l-a întrebat: – Vii cu pace? – Cu pace! a răspuns el.

14 T hen he said, “I have something to say to you.” And she said, “Speak.”

Apoi a adăugat: – Am ceva să-ţi spun. – Spune, i-a zis ea.

15 S o he said, “You know that the nation was mine. All Israel thought I would be king. But the nation has become my brother’s, for it was his from the Lord.

– Ştii că domnia era a mea, i-a spus el, şi că tot Israelul se aşteptase ca eu să domnesc. Dar domnia i-a revenit fratelui meu, căci Domnul i-a dat-o.

16 N ow I have one thing to ask of you. Do not say no to me.” And she said to him, “Speak.”

Acum, am să-ţi fac o rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, i-a zis ea.

17 H e said, “I beg you, speak to Solomon the king. For he will not say no to you. Ask him to give me Abishag the Shunammite as a wife.”

– Te rog, cere-i regelui Solomon ca Abişag şunamita să-mi fie dată de soţie, a zis el, fiindcă nu te va refuza.

18 B athsheba said, “Very well. I will speak to the king for you.”

– Bine, a răspuns Batşeba, am să mijlocesc la rege pentru tine.

19 S o Bathsheba went to speak to King Solomon for Adonijah. The king stood up to meet her, bowed in front of her, then sat on his throne. He had a seat brought in for the king’s mother, and she sat on his right.

Batşeba s-a dus la regele Solomon ca să vorbească pentru Adonia. Regele s-a ridicat s-o întâmpine, s-a plecat înaintea ei şi apoi s-a aşezat pe tron. El a poruncit să se aducă un tron şi pentru mama lui, iar ea s-a aşezat la dreapta lui.

20 S he said, “I am asking you for one small thing. Do not say no to me.” And the king said to her, “Ask, my mother. I will not say no to you.”

Apoi ea a zis: – Am să-ţi fac o mică rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, mamă, căci nu te voi refuza, i-a răspuns regele.

21 S o she said, “Let Abishag the Shunammite be given to your brother Adonijah as his wife.”

– Abişag şunamita să-i fie dată de soţie fratelui tău Adonia, i-a cerut ea.

22 K ing Solomon answered his mother, “Why are you asking me to give Abishag the Shunammite to Adonijah? Ask me to give him the nation also! For he is my older brother. And Abiathar the religious leader and Joab the son of Zeruiah are on his side!”

Regele Solomon i-a răspuns mamei sale: – De ce o ceri doar pe Abişag din Şunem pentru Adonia? Cere şi domnia pentru el, căci este fratele meu mai mare; cere-o pentru el, pentru preotul Abiatar şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei!

23 T hen King Solomon swore by the Lord, saying, “May God do so to me and more, if Adonijah has not asked for this against his own life.

Atunci regele Solomon a jurat pe Domnul, zicând: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă cuvintele acestea nu-l vor costa viaţa pe Adonia.

24 T he Lord has given me my place on the throne of my father David. He has made me a house as He promised. And as the Lord lives, for sure Adonijah will be put to death today.”

Viu este Domnul Care m-a întărit şi m-a aşezat pe tronul tatălui meu, David, şi Care mi-a făcut o Casă după cum a promis, că Adonia va muri astăzi!“

25 S o King Solomon sent Benaiah the son of Jehoiada, and he went to Adonijah and killed him. Abiathar Sent Away and Joab Is Killed

Regele Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare pe Adonia; şi astfel Adonia a murit.

26 T hen the king said to Abiathar the religious leader, “Go to your own fields at Anathoth, for you should be put to death. But I will not have you killed at this time. Because you carried the special box of the Lord God in front of my father David. And you shared in all of my father’s suffering.”

După aceea, regele i-a zis preotului Abiatar: „Du-te la proprietăţile tale de la Anatot, căci meriţi să mori, dar nu te voi omorî astăzi, pentru că ai purtat Chivotul Domnului, Stăpânul, înaintea tatălui meu, David, şi pentru că ai luat parte la tot ce a suferit tatăl meu.“

27 S o Solomon stopped Abiathar from being religious leader for the Lord any longer. This was done to keep the word of the Lord, which God had spoken about the family of Eli in Shiloh.

Astfel, Solomon l-a îndepărtat pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, împlinind cuvântul pe care Domnul îl rostise la Şilo despre Casa lui Eli.

28 N ow the news came to Joab. For Joab had followed Adonijah, but he had not followed Absalom. And Joab ran to the tent of the Lord and took hold of the horns of the altar.

Când a primit vestea, Ioab, care trecuse de partea lui Adonia, deşi nu trecuse de partea lui Absalom, a fugit la Cortul Domnului şi s-a prins de coarnele altarului.

29 K ing Solomon was told that Joab had run to the tent of the Lord, and was beside the altar. Then Solomon sent Benaiah the son of Jehoiada, saying, “Go and kill him.”

Regelui Solomon i s-a spus că Ioab a fugit la Cortul Domnului şi că era la altar. Atunci Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, poruncindu-i: „Du-te şi omoară-l!“

30 B enaiah came to the tent of the Lord. He said to Joab, “The king says to come out.” But Joab said, “No! I will die here.” So Benaiah returned to the king and said, “This is what Joab said. This is how he answered me.”

Benaia s-a dus la Cortul Domnului şi i-a zis lui Ioab: – Regele a poruncit să ieşi afară! – Nu! a răspuns el. Vreau să mor aici! Benaia s-a întors la rege şi i-a spus cuvintele lui Ioab.

31 T he king said to him, “Do as he has said. Kill him and bury him. In this way you will take away from me and my father’s house the blood of those killed by Joab without a reason.

Regele i-a poruncit: „Fă-i după cum a cerut. Omoară-l, îngroapă-l şi îndepărtează astfel de peste mine şi de peste familia tatălui meu sângele nevinovat, pe care l-a vărsat Ioab.

32 T he Lord will return Joab’s acts of killing upon his own head. Because Joab killed two men who were right and good and better than he. He killed them with the sword while my father David did not know it. He killed Abner the son of Ner, captain of the army of Israel, and Amasa the son of Jether, captain of the army of Judah.

Domnul îl va pedepsi pentru sângele vărsat, pentru că i-a lovit pe cei doi bărbaţi care erau mai drepţi şi mai buni decât el şi i-a omorât cu sabia pe Abner, fiul lui Ner, conducătorul oştirii lui Israel, şi pe Amasa, fiul lui Ieter, conducătorul oştirii lui Iuda, fără ca tatăl meu, David, să ştie acest lucru.

33 S o their blood will be on the head of Joab and on the head of his children forever. But may there be peace from the Lord forever to David and his children, his house and his throne.”

Sângele lor să cadă asupra capului lui Ioab şi a urmaşilor lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a seminţei lui, a Casei lui şi a tronului său să fie pace de la Domnul pe vecie.“

34 T hen Benaiah the son of Jehoiada went up and killed Joab. He was buried at his own house in the desert.

Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a dus, l-a lovit pe Ioab şi l-a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatea lui din pustie.

35 T he king put Benaiah the son of Jehoiada over the army in Joab’s place. And the king put Zadok the religious leader in the place of Abiathar. The Death of Shimei

Regele l-a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al oştirii în locul lui Ioab, iar pe preotul Ţadok l-a pus în locul lui Abiatar.

36 T hen the king sent for Shimei and said to him, “Build a house for yourself in Jerusalem and live there. Do not leave there.

Apoi regele l-a chemat pe Şimei şi i-a zis: – Zideşte-ţi o casă în Ierusalim şi locuieşte acolo, dar să nu pleci în altă parte.

37 F or on the day you go out and cross the river Kidron, you will know for sure that you will die. Your blood will be on your own head.”

Fii sigur că, în ziua în care vei pleca şi vei trece uedul Chidron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău!

38 S himei said to the king, “What you say is good. Your servant will do as my lord the king has said.” So Shimei lived in Jerusalem many days.

– Bine, i-a răspuns Şimei, slujitorul tău va face aşa cum a zis stăpânul meu, regele!

39 B ut at the end of three years, two of Shimei’s servants ran away to Achish the son of Maacah, king of Gath. Shimei was told, “See, your servants are in Gath.”

Trei ani mai târziu însă doi dintre slujitorii lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, regele Gatului. Lui Şimei i s-a spus: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat!“

40 T hen Shimei got up and made his donkey ready to travel. And he went to Achish in Gath to look for his servants. Shimei went and brought his servants from Gath.

Atunci Şimei şi-a înşeuat măgarul şi s-a dus la Achiş, la Gat, ca să-şi caute slujitorii. Şimei a plecat şi şi-a adus slujitorii înapoi de la Gat.

41 S olomon was told that Shimei had gone from Jerusalem to Gath and had returned.

Solomon a aflat că Şimei a plecat din Ierusalim la Gat şi că s-a întors.

42 S o the king sent for Shimei and said to him, “Did I not make you promise by the Lord and tell you of danger, saying, ‘You will know for sure that on the day you leave and go anywhere, you will die’? And you said to me, ‘What you have said is good.’

Atunci regele l-a chemat pe Şimei şi i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul şi nu te-am avertizat că vei muri negreşit în ziua în care vei ieşi din Ierusalim ca să pleci în altă parte? Şi nu mi-ai răspuns tu: «Bine! Voi asculta!»

43 T hen why have you not kept the promise of the Lord? Why have you not done what I told you?”

De ce nu ţi-ai ţinut jurământul făcut Domnului şi nu ai ascultat porunca pe care ţi-am dat-o?“

44 A nd the king said to Shimei, “You know in your heart all the bad things you did to my father David. So the Lord will return your sin upon your own head.

Regele i-a mai zis lui Şimei: „Tu ştii în inima ta tot răul pe care i l-ai făcut tatălui meu, David. Acum Domnul a întors răutatea ta asupra capului tău!

45 B ut good will come to King Solomon. The throne of David will keep its place before the Lord forever.”

Dar regele Solomon va fi binecuvântat, iar tronul lui David va fi păzit înaintea Domnului pe vecie.“

46 S o the king told Benaiah the son of Jehoiada, and he went out and killed Shimei. The nation was put under the rule of Solomon.

Şi regele i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare; el a ieşit, l-a lovit pe Şimei şi l-a omorât. Şi astfel domnia s-a întărit în mâinile lui Solomon.