1 T he head religious leader asked Stephen, “Are these things true?”

Marele preot l-a întrebat: – Aşa stau lucrurile ?

2 S tephen said, “My brothers and fathers, listen to me. The great God showed Himself to our early father Abraham while he lived in the country of Mesopotamia. This was before he moved to the country of Haran.

El a răspuns: – Fraţi şi părinţi, ascultaţi! Dumnezeul slavei i S-a arătat strămoşului nostru Avraam în timp ce se afla în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran,

3 G od said to him, ‘Leave your family and this land where you were born. Go to a land that I will show you.’

şi i-a zis: „Ieşi din ţara ta şi dintre rudeniile tale şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta!“

4 H e went from the land of the Chaldeans and lived in Haran. After his father died, he came to this country where you now live.

Atunci el a ieşit din ţara caldeenilor şi a locuit în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a mutat în ţara aceasta, în care locuiţi voi acum,

5 G od did not give him any land to own, not even enough to put his feet on. But He promised that the land would be his and his children’s after him. At that time he had no children.

dar nu i-a dat în ea nici o moştenire, nici măcar o palmă de pământ, ci i-a promis că i-o va da ca posesiune, lui şi seminţei lui după el, cu toate că nu avea nici un copil.

6 T his is what God said, ‘Your children’s children will be living in a strange land. They will live there 400 years. They will be made to work without pay and will suffer many hard things.

Dumnezeu i-a spus că urmaşii lui vor locui ca străini într-o ţară străină şi că vor fi înrobiţi şi asupriţi timp de patru sute de ani.

7 I will say to that nation that it is guilty for holding them and making them work without pay. After that they will go free. They will leave that country and worship Me in this place.’

„Dar pe neamul căruia îi vor sluji ei îl voi judeca Eu, a zis Dumnezeu, iar după aceea vor ieşi de acolo şi Mi se vor închina Mie în locul acesta.“

8 “ He made a promise with Abraham. It was kept by a religious act of becoming a Jew. Abraham had a son, Isaac. On the eighth day Abraham took Isaac and had this religious act done to him. Isaac was the father of Jacob. Jacob was the father of our twelve early fathers.

Apoi i-a dat legământul circumciziei. Astfel, când i s-a născut Isaac, Avraam l-a circumcis în ziua a opta; apoi Isaac l-a circumcis pe Iacov, şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi.

9 “ The sons of Jacob sold Joseph to people from the country of Egypt because they were jealous of him. But God was with Joseph.

Patriarhii, fiind invidioşi pe Iosif, l-au vândut în Egipt. Dar Dumnezeu era cu el

10 H e helped him in all his troubles. He gave him wisdom and favor with Pharaoh, the king of Egypt. This king made Joseph leader over Egypt and over all the king’s house.

şi l-a scăpat din toate necazurile lui; El i-a dat har şi înţelepciune în prezenţa lui Faraon, monarhul Egiptului, care l-a pus conducător peste Egipt şi peste toată casa lui.

11 “ The time came when there was no food to eat in all the land of Egypt and Canaan. The people suffered much. Our early fathers were not able to get food.

A venit o foamete în tot Egiptul şi în Canaan; necazul era mare şi strămoşii noştri nu găseau de mâncare.

12 T hen Jacob heard there was food in Egypt. He sent our early fathers there the first time.

Iacov a auzit că în Egipt era grâu, aşa că i-a trimis acolo pe strămoşii noştri pentru prima oară.

13 “ The second time they went to the country of Egypt, Joseph made himself known to his brothers. The family of Joseph became known to Pharaoh.

Când s-au dus a doua oară, Iosif li s-a făcut cunoscut fraţilor săi, iar Faraon a aflat despre neamul lui Iosif.

14 J oseph asked his father Jacob and all his family to come. There were seventy-five people in the family.

Apoi Iosif a trimis să fie chemat tatăl său Iacov precum şi întreaga familie, în număr de şaptezeci şi cinci de suflete.

15 J acob moved down to Egypt and died there. Our early fathers died there also.

Şi astfel Iacov s-a coborât în Egipt, unde atât el, cât şi strămoşii noştri au murit.

16 T hey were brought back to the city of Shechem where they were buried. Abraham paid money for the grave from the sons of Hamor in Shechem. Stephen Speaks about the God of Moses

Au fost mutaţi în Şehem şi puşi în mormântul pe care-l cumpărase Avraam de la fiii lui Hamor, în Şehem, în schimbul unei sume în argint.

17 “ The promise God had given Abraham was about to happen. At this time many more of our people were in the country of Egypt.

Cu cât se apropia vremea împlinirii promisiunii pe care Dumnezeu i-o făcuse lui Avraam, poporul creştea şi se înmulţea tot mai mult în Egipt,

18 T hen another man became king in Egypt. He was a king who did not know Joseph.

până când peste Egipt s-a ridicat un alt monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

19 H e was hard on our people and nation. He worked against our early fathers. He made them put their babies outside so they would die.

Acesta ne-a exploatat cu viclenie neamul şi i-a tratat rău pe strămoşii noştri, cerându-le să-şi abandoneze copiii, ca să nu mai trăiască.

20 “ At that time Moses was born. He was beautiful in God’s sight. He was fed in his father’s house for three months.

În vremea aceea s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit timp de trei luni în casa tatălui său,

21 T hen he was put outside. Pharaoh’s daughter took him and cared for him as her own son.

iar când a fost abandonat, l-a luat fiica lui Faraon şi l-a crescut ca pe propriul ei fiu.

22 M oses was taught in all the wisdom of the Egyptians. He became a powerful man in words and in the things he did.

Moise a fost educat în toată înţelepciunea egiptenilor şi era puternic în cuvinte şi fapte.

23 W hen he was forty years old, he thought he should visit his brothers, the Jews.

Când avea patruzeci de ani, i-a venit în inimă dorinţa să-i viziteze pe fraţii săi, pe israeliţi.

24 H e saw one of the Jews being hurt. Moses helped the Jew and killed the man from Egypt.

A văzut pe unul căruia i se făcea o nedreptate şi i-a luat apărarea; el l-a răzbunat pe cel asuprit, ucigându-l pe egiptean.

25 H e thought his people would understand. He thought they knew God would let them go free by his help. But the people did not understand.

Credea că fraţii săi vor înţelege că Dumnezeu le va da eliberarea prin mâna lui, însă ei n-au înţeles.

26 “ The next day Moses came to some Jews who were fighting. He tried to get them to stop. Moses said to the Jews, ‘Sirs, you are brothers. Why do you hurt each other?’

În ziua următoare, i-a văzut pe doi bătându-se şi i-a îndemnat la pace, spunându-le: „Bărbaţilor, voi sunteţi fraţi; de ce vă faceţi rău unul altuia?“

27 O ne was beating his neighbor. He pushed Moses away and said, ‘Who made you a leader over us? Who said you could say who is guilty?

Dar cel ce-i făcea rău semenului său, l-a împins şi i-a zis: „Cine te-a pus pe tine conducător şi judecător peste noi?

28 D o you want to kill me as you killed the man from Egypt yesterday?’

Vrei să mă ucizi şi pe mine aşa cum l-ai ucis ieri pe egiptean“?

29 W hen Moses heard that, he went as fast as he could to the country of Midian where he was a stranger. While he was there, he became the father of two sons.

Când a auzit aceasta, Moise a fugit şi a locuit ca străin în ţara Midian, unde i s-au născut doi fii.

30 F orty years passed and Moses was near Mount Sinai where no people live. There he saw an angel in the fire of a burning bush.

După ce au trecut patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, într-o flacără de foc care ieşea dintr-un tufiş.

31 H e was surprised and wondered when he saw it. He went up close to see it better. Then he heard the voice of the Lord speak to him.

Când a văzut tufişul, Moise s-a mirat de priveliştea aceea şi, în timp ce se apropia ca să se uite mai bine, glasul Domnului i -a vorbit astfel:

32 ‘ I am the God of your fathers, the God of Abraham and of Isaac and of Jacob.’ Moses shook! He was so afraid he did not look at the bush.

„Eu sunt Dumnezeul strămoşilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, (Dumnezeul) lui Isaac şi (Dumnezeul) lui Iacov!“ Moise tremura şi nu îndrăznea să se uite.

33 “ Then the Lord said to him, ‘Take your shoes off your feet! The place where you are standing is holy ground.

Domnul i-a zis: „Dă-ţi jos sandalele, căci locul pe care stai este un pământ sfânt!

34 I have seen My people suffer in the country of Egypt and I have heard their cries. I have come down to let them go free. So come now, I will send you back to Egypt.’

Am văzut asuprirea poporului Meu care este în Egipt şi i-am auzit geamătul, aşa că M-am coborât să-l eliberez. Acum, vino, căci te voi trimite în Egipt!“

35 “ The people had put Moses aside. They said, ‘Who made you a leader over us? Who said you are the one to say what is right or wrong?’ But God made this man a leader. Moses was the one who brought them out of the country of Egypt. This was done by the help of the angel who was in the burning bush.

Pe acest Moise, pe care ei îl respinseseră zicând: „Cine te-a pus pe tine conducător şi judecător?“, pe el l-a trimis Dumnezeu drept conducător şi eliberator, cu ajutorul îngerului care i s-a arătat în tufiş.

36 T his man led them. He did powerful works in Egypt and at the Red Sea. For forty years he led them in the desert.

El i-a scos din Egipt şi a făcut semne şi minuni în ţara Egiptului, la Marea Roşie şi în pustie, timp de patruzeci de ani.

37 “ Moses said to the Jews, ‘God will give you one who speaks for Him like me from among your brothers.’

El este acelaşi Moise care le-a spus fiilor lui Israel: „Dumnezeu vă va ridica dintre fraţii voştri un Profet asemenea mie.“

38 T his is the man who was with the Jewish nation in the desert. The angel talked to him on Mount Sinai. Moses told it to our early fathers. He also received the living Words of God to give to us.

El este acela care a fost în adunare, în pustie, împreună cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai şi cu strămoşii noştri; şi el este cel care a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.

39 “ Our early fathers would not listen to him. They did not obey him. In their hearts they wanted to go back to the country of Egypt.

Strămoşii noştri însă n-au vrut să-l asculte, ci l-au respins şi, în inimile lor, s-au întors în Egipt.

40 T hey said to Aaron, ‘Make us gods to go before us. We do not know what has happened to this Moses who led us out of Egypt.’

Ei i-au spus lui Aaron: „Fă-ne nişte zei care să meargă înaintea noastră, căci nu ştim ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului!“

41 “ In those days they made a calf of gold. They put gifts down in front of their god in worship. They were happy with what they had made with their hands.

Şi în zilele acelea şi-au făcut un viţel, au adus jertfă acelui idol şi s-au bucurat de lucrările mâinilor lor.

42 B ut God turned from them and let them worship the stars of heaven. This is written in the book of the early preachers, ‘Nation of Jews, was it to Me you gave gifts of sheep and cattle on the altar for forty years in the desert?

Atunci Dumnezeu S-a întors de la ei şi i-a lăsat să se închine oştirii cerului, aşa cum este scris în Cartea Profeţilor: „Mi-aţi adus voi jertfe şi daruri de mâncare, timp de patruzeci de ani în pustie, Casă a lui Israel?

43 N o, you set up the tent to worship the god of Molock and the star of your god Rompha. You made gods to worship them. I will carry you away to the other side of the country of Babylon.’ The Place of Worship and the House of God

Aţi purtat cortul lui Moloh şi steaua zeului vostru Refan, chipurile idoleşti pe care vi le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor! De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Babilon!“

44 “ Our early fathers had the tent to worship in. They used it in the desert. God told Moses to make it like the plan which he had seen.

Cortul Mărturiei era cu strămoşii noştri în pustie, aşa cum poruncise Cel Ce i-a spus lui Moise să-l facă după modelul pe care-l văzuse.

45 T his was received by our early fathers. They brought it here when they won the wars with the people who were not Jews. It was when Joshua was our leader. God made those people leave as our early fathers took the land. The tent was here until the time of David.

Strămoşii noştri l-au adus, la rândul lor, împreună cu Iosua, când au luat în stăpânire teritoriul neamurilor pe care le-a izgonit Dumnezeu dinaintea strămoşilor noştri; şi a rămas acolo până în zilele lui David,

46 D avid pleased God and wanted to build a house for worship for the God of Jacob.

care a găsit har înaintea lui Dumnezeu şi a cerut să-I asigure Dumnezeului lui Iacov un loc de locuit.

47 B ut Solomon was the one who built the house of God for Him.

Solomon însă a fost cel care I-a construit o casă.

48 B ut the Most High does not live in buildings made by hands. The early preacher said,

Dar Cel Preaînalt nu locuieşte în lăcaşuri făcute de mâini omeneşti, aşa cum zice profetul:

49 ’ Heaven is the place where I sit and the earth is the place where I rest My feet. What house will you build Me?’ says the Lord. ‘Or what is My place of rest?

„Cerul este tronul Meu, iar pământul este aşternutul picioarelor Mele! Ce fel de casă Mi-aţi putea zidi voi Mie? zice Domnul. Sau unde va fi locul Meu de odihnă?

50 D id not My hands make all these things?’ The Jews Are Hurt

Oare nu mâna Mea a făcut toate aceste lucruri?“

51 “ You have hard hearts and ears that will not listen to me! You are always working against the Holy Spirit. Your early fathers did. You do too.

Oameni încăpăţânaţi, cu inima şi urechile necircumcise, voi întotdeauna vă împotriviţi Duhului Sfânt! Aşa cum au făcut strămoşii voştri, aşa faceţi şi voi!

52 W hich of the early preachers was not beaten and hurt by your early fathers? They killed those who told of the coming of the One Right with God. Now you have handed Him over and killed Him.

Pe care dintre profeţi nu l-au persecutat strămoşii voştri?! Ei i-au ucis pe cei ce prevesteau venirea Celui Drept, Cel ai Cărui trădători şi ucigaşi aţi devenit voi acum,

53 Y ou had the Law given to you by angels. Yet you have not kept it.” Stephen Is Killed

voi, care aţi primit Legea poruncită prin îngeri, dar n-aţi ascultat de ea! Lapidarea lui Ştefan

54 T he Jews and religious leaders listened to Stephen. Then they became angry and began to grind their teeth at him.

Când au auzit ei acestea, s-au înfuriat şi scrâşneau din dinţi împotriva lui.

55 H e was filled with the Holy Spirit. As he looked up to heaven, he saw the shining-greatness of God and Jesus standing at the right side of God.

El însă, plin de Duhul Sfânt, a privit spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu

56 H e said, “See! I see heaven open and the Son of Man standing at the right side of God!”

şi a zis: „Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!“

57 T hey cried out with loud voices. They put their hands over their ears and they all pushed on him.

Atunci ei au început să strige cu glas tare şi n-au vrut să mai asculte, ci s-au repezit într-un singur gând asupra lui;

58 T hen they took him out of the city and threw stones at him. The men who were throwing the stones laid their coats down in front of a young man named Saul.

l-au scos afară din cetate şi l-au lovit cu pietre. Martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul.

59 W hile they threw stones at Stephen, he prayed, “Lord Jesus, receive my spirit.”

Şi-l loveau cu pietre pe Ştefan, care se ruga şi zicea: „Doamne Isuse, primeşte duhul meu!“

60 A fter that he fell on his knees and cried out with a loud voice, “Lord, do not hold this sin against them.” When he had said this, he died.

Apoi a căzut în genunchi şi a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta!“ Şi spunând aceasta, a adormit.