1 N ow Abraham was old. He had lived many years. And the Lord had brought good to Abraham in every way.

Avraam era acum bătrân, înaintat în vârstă, iar Domnul îl binecuvântase în toate lucrurile.

2 A braham said to the oldest servant in his house and the one who took care of all that he owned, “Place your hand under my hip,

El i-a zis celui mai bătrân dintre sclavii din gospodăria sa, cel care îngrijea de tot ceea ce avea el: – Pune-ţi mâna sub coapsa mea

3 a nd I will have you promise by the Lord, the God of heaven and earth. Promise that you will not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, who live around me.

şi jură-mi pe Domnul, Dumnezeul cerului şi al pământului, că nu vei lua o soţie pentru fiul meu dintre fiicele canaaniţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

4 B ut go to my country and to those of my family. Take a wife for my son Isaac from there.”

ci că te vei duce în ţara mea, la rudele mele, şi de acolo vei lua o soţie pentru fiul meu Isaac.

5 T he servant said to Abraham, “What if the woman will not be willing to follow me to this land? Should I take your son to the land you came from?”

– Poate femeia nu va vrea să vină cu mine în această ţară, a răspuns sclavul; trebuie atunci să-l duc pe fiul tău în ţara din care ai venit?

6 A braham said to him, “Make sure that you do not take my son there.

– Să nu cumva să-l duci pe fiul meu acolo, i-a spus Avraam.

7 T he Lord, the God of heaven, Who took me from my father’s house and from the land of my birth, spoke to me and promised me. He said, ‘I will give this land to your children and to their children’s children.’ He will send His angel in front of you. And you will take a wife for my son from there.

Domnul, Dumnezeul cerului, Cel Care m-a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, Care mi-a vorbit şi mi-a jurat spunând: „Seminţei tale îi voi da această ţară!“, îl va trimite pe Îngerul Său înaintea ta, iar tu vei lua de acolo o soţie pentru fiul meu.

8 B ut if the woman is not willing to follow you, then you will be free from this promise to me. Only do not take my son there.”

Dar dacă femeia nu va dori să te urmeze, vei fi dezlegat de acest jurământ al meu; numai să nu-l duci pe fiul meu acolo.

9 S o the servant placed his hand under the hip of Abraham, and he promised to do this.

Sclavul şi-a pus mâna sub coapsa stăpânului său, Avraam, şi i-a jurat în legătură cu acest lucru.

10 T hen the servant took ten of Abraham’s camels and left. He took with him all kinds of gifts from Abraham. Then he went to the city of Nahor in Mesopotamia.

El a luat zece dintre cămilele stăpânului său şi tot felul de daruri alese şi a plecat fără întârziere spre Aram-Naharayim, spre cetatea lui Nahor.

11 H e made the camels get down on their knees outside the city by the well of water in the evening. It was the time when women go out to get water.

A lăsat cămilele să se aşeze în afara cetăţii, lângă izvorul de apă – era spre seară, la ceasul când femeile veneau să scoată apă –

12 H e said, “O Lord, the God of my boss Abraham, let all go well for me today. Show loving-kindness to my boss Abraham.

apoi s-a rugat: „ Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Te rog, împlineşte-mi astăzi dorinţa şi arată-Ţi îndurarea faţă de stăpânul meu, Avraam.

13 S ee, I am standing here by the well of water. And the daughters of the men of the city are coming out to get water.

Acum stau lângă acest izvor de apă, iar fiicele oamenilor din cetate vor veni să scoată apă.

14 I f I say to a girl, ‘Let down your jar so that I may drink,’ and she answers, ‘Drink, and I will give water to your camels also,’ let her be the one whom You have chosen for your servant Isaac. I will know by this that You have shown loving-kindness to my boss.”

Fie ca fata căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi vasul tău ca să beau» şi care îmi va răspunde: «Bea! şi-ţi voi adăpa şi cămilele», aceea să fie fata pe care ai ales-o pentru slujitorul Tău Isaac. Prin aceasta voi cunoaşte că Ţi-ai arătat îndurarea faţă de stăpânul meu.“

15 B efore he had finished speaking, Rebekah came out, the daughter of Bethuel, the son of Milcah and Nahor, the brother of Abraham. She had a jar on her shoulder.

Înainte ca el să-şi fi terminat rugăciunea, a ieşit cu vasul pe umăr Rebeca; ea era fiica lui Betuel, fiul Milcăi, soţia lui Nahor, fratele lui Avraam.

16 T he girl was very beautiful and had never lain with a man. She went down to the well, filled her jar and came up.

Fata era foarte frumoasă; era fecioară şi nici un bărbat n-o cunoscuse. Ea a coborât la izvor, şi-a umplut vasul şi apoi s-a întors.

17 T hen the servant ran to meet her. He said, “Let me drink a little water from your jar.”

Sclavul a alergat să o întâlnească şi i-a zis: – Te rog, dă-mi puţină apă din vasul tău.

18 S he said, “Drink, my lord.” And she was quick to lift her jar to her hand and give him a drink.

– Bea, domnul meu, a răspuns ea. Şi a coborât repede vasul pe mână şi i-a dat să bea.

19 W hen she had finished giving him a drink, she said, “I will get water for your camels also, until they have finished drinking.”

După ce i-a dat de băut, ea a spus: – Voi scoate apă şi pentru cămilele tale, până vor termina de băut.

20 S he was quick to empty her jar into the animals’ drinking place. Then she ran to the well for more water, and got enough for all his camels.

A golit repede vasul în adăpătoare, a alergat din nou la izvor ca să scoată apă şi a scos apă pentru toate cămilele lui.

21 T he man was quiet and watched her, waiting to know if the Lord had made all go well or not during his visit.

Bărbatul o privea fără să spună nimic, pentru ca să cunoască dacă Domnul i-a făcut reuşită călătoria sau nu.

22 W hen the camels had finished drinking, the man took a heavy gold ring and two heavy gold objects to wear on her arms.

După ce cămilele au terminat de băut, bărbatul i-a dat fetei un inel de aur, cântărind o jumătate de şechel şi două brăţări de aur, cântărind zece şecheli.

23 H e said, “Whose daughter are you? Tell me, is there a place for us to stay in your father’s house?”

Apoi a întrebat-o: – A cui fiică eşti? Spune-mi, te rog, este loc în locuinţa tatălui tău pentru noi, ca să înnoptăm acolo ?

24 S he said to him, “I am the daughter of Bethuel, the son of Milcah and Nahor.”

– Sunt fiica lui Betuel, fiul Milcăi, pe care aceasta i l-a născut lui Nahor, a răspuns ea.

25 S he also said, “We have both enough straw and food, and a place to stay.”

Avem paie şi hrană din belşug, precum şi loc de înnoptat, a continuat ea.

26 T hen the man bowed low and worshiped the Lord.

Atunci bărbatul s-a plecat, s-a închinat Domnului

27 H e said, “Honor and thanks be to the Lord, the God of my boss Abraham. He has not kept His loving-kindness and His truth from my boss. He has led me in the way to the house of my boss’s brothers.”

şi a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, Care nu Şi-a îndepărtat îndurarea şi credincioşia de la stăpânul meu. În ceea ce mă priveşte, Domnul m-a condus pe cale, până la locuinţa rudelor stăpânului meu.“

28 T hen the girl ran and told about all this to those in her mother’s house.

Fata a alergat şi le-a spus celor din familia mamei ei aceste lucruri.

29 R ebekah had a brother whose name was Laban. And Laban ran outside to the man at the well.

Rebeca avea un frate pe care-l chema Laban; acesta a alergat la acel bărbat, la izvor.

30 W hen he saw the gold objects his sister was wearing, and heard his sister Rebekah saying, “This is what the man said to me,” he went to the man. He saw him standing by the camels at the well.

De îndată ce a văzut inelul şi brăţările în mâinile surorii sale şi a auzit-o spunând: „Aşa mi-a vorbit bărbatul acela“, el s-a dus la acel bărbat pe care l-a găsit stând cu cămilele lângă izvor.

31 L aban said, “Come in, you who receive good from the Lord! Why do you stand outside? I have made the house ready, and a place for the camels.”

I-a zis: „Vino, binecuvântatul Domnului! De ce stai afară când eu am pregătit locuinţa şi un loc pentru cămile?“

32 S o the man came into the house. Laban took the load off the camels, and gave them straw and food. He got water to wash the feet of Abraham’s servant and the feet of the men who were with him.

Bărbatul a intrat în casă, iar Laban a cerut să fie descărcate lucrurile de pe cămile şi să li se dea acestora paie şi nutreţ; apoi el i-a dat bărbatului apă, ca să-şi poată spăla picioarele, atât el, cât şi bărbaţii care erau cu el.

33 T hen food was set in front of the man to eat. But he said, “I will not eat until I have told you why I came here.” Laban said, “Tell it.”

I s-a pus de mâncare, ca să mănânce, dar el a spus: – Nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus. – Spune! i-a zis Laban.

34 S o he said, “I am Abraham’s servant.

– Eu sunt sclavul lui Avraam, a spus el.

35 A nd the Lord has brought much good to my boss. He has become rich. The Lord has given him flocks and cattle, silver and gold, men and women servants, and camels and donkeys.

Domnul l-a binecuvântat mult pe stăpânul meu, iar el a ajuns un om bogat; i-a dat oi şi vite, aur şi argint, sclavi şi sclave, cămile şi măgari.

36 M y boss’s wife Sarah gave birth to my boss’s son when she was very old. And he has given him all he has.

Sara, soţia stăpânului meu, i-a născut acestuia un fiu la bătrâneţe, iar el i-a dat lui tot ceea ce are.

37 “ My boss made me promise, saying, ‘Do not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, in whose land I live.

Stăpânul meu m-a pus să jur, zicându-mi: „Să nu iei o soţie pentru fiul meu dintre fiicele canaaniţilor, în a căror ţară locuiesc,

38 B ut go to my father’s house, to those of my family, and take a wife for my son there.’

ci să te duci la familia tatălui meu, la clanul meu, şi de acolo să iei o soţie pentru fiul meu!“

39 I said to my owner, ‘What if the woman will not follow me?’

Eu i-am spus stăpânului meu: „Poate femeia nu mă va urma.“

40 H e said to me, ‘The Lord, Whom I have always obeyed, will send His angel with you to make all go well during your visit there. You will take a wife for my son from those of my family and from my father’s house.

Dar el mi-a răspuns: „ Domnul, înaintea Căruia am umblat, Îşi va trimite Îngerul cu tine şi-ţi va face reuşită călătoria, iar tu vei lua o soţie pentru fiul meu din clanul meu, din familia tatălui meu.

41 T hen you will be free from your promise to me. When you come to those of my family, and if they do not give her to you, then you will be free from your promise to me.’

Dar dacă vei merge la clanul meu, iar ei nu ţi-o vor da, vei fi dezlegat de jurământul meu.“

42 “ So I came to the well today. I said, ‘O Lord, the God of my boss Abraham, may all go well during my visit here.

Când am venit astăzi la izvor, m-am rugat: „ Doamne, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, de-mi vei fi prielnic în călătoria pe care am făcut-o,

43 S ee, I am standing by the well of water. If I say to the girl who comes out for water, “Let me drink a little water from your jar,”

iată, stau lângă acest izvor de apă; fie ca fata care va ieşi să scoată apă, căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi să beau puţină apă din vasul tău»

44 a nd she says, “You drink, and I will get water for your camels also,” then let her be the woman whom the Lord has chosen for my boss’s son.’

şi care îmi va răspunde: «Bea! şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale», aceea să fie soţia pe care Domnul a ales-o pentru fiul stăpânului meu.“

45 B efore I had finished speaking in my heart, Rebekah came out with her jar on her shoulder. She went down to the well and got water. I asked her, ‘Let me drink.’

Înainte ca eu să fi terminat rugăciunea în inima mea, Rebeca a ieşit cu vasul ei pe umăr, s-a coborât la izvor şi a scos apă. Eu i-am zis: „Te rog, dă-mi să beau!“

46 A nd she was quick to take down her jar from her shoulder. She said, ‘Drink, and I will give water to your camels also.’ So I drank and she gave water to the camels also.

Ea a coborât repede vasul de pe umăr şi mi-a răspuns: „Bea! şi-ţi voi adăpa şi cămilele.“ Eu am băut, iar ea a adăpat şi cămilele.

47 T hen I asked her, ‘Whose daughter are you?’ She said, ‘The daughter of Bethuel the son of Milcah and Nahor.’ And I put the gold objects on her nose and arms.

După aceea am întrebat-o: „A cui fiică eşti?“ Ea mi-a răspuns: „Sunt fiica lui Betuel, fiul lui Nahor, pe care Milca i l-a născut acestuia.“ Eu i-am pus inelul în nas şi brăţările pe mâini.

48 T hen I bowed low and worshiped the Lord. I gave honor and thanks to the Lord, the God of my boss Abraham. For He had led me in the right way to take the daughter of my boss’s brother for his son.

Apoi m-am plecat, m-am închinat Domnului şi L-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, Care m-a condus pe calea cea dreaptă, ca s-o iau pe nepoata fratelui stăpânului meu pentru fiul său.

49 S o now if you will show kindness and be true to my boss, tell me. And if not, tell me so I may know which way to turn.”

Astfel dar, dacă vreţi să arătaţi bunătate şi credincioşie faţă de stăpânul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi, ca să mă pot îndrepta fie la dreapta, fie la stânga.

50 T hen Laban and Bethuel answered, “This thing comes from the Lord. We cannot speak for or against it.

Atunci Laban şi Betuel au răspuns: – Acest lucru vine de la Domnul; nu-ţi putem spune nici rău, nici bine.

51 S ee, Rebekah is in front of you. Take her and go. Let her be the wife of your boss’s son, as the Lord has spoken.”

Iată, Rebeca este înaintea ta! Ia-o şi du-te! Ea să fie soţia fiului stăpânului tău, aşa cum a spus Domnul.

52 W hen Abraham’s servant heard their words, he put his face to the ground before the Lord.

Când sclavul lui Avraam a auzit cuvintele lor, s-a prosternat înaintea Domnului.

53 H e brought out things made of silver and gold, and clothes, and gave them to Rebekah. He gave things of much worth to her brother and mother also.

Apoi a scos bijuterii de argint şi de aur, precum şi îmbrăcăminte şi i le-a dat Rebecăi; de asemenea, el le-a dăruit lucruri preţioase şi fratelui, şi mamei ei.

54 T hen he and the men with him ate and drank and stayed the night there. When they got up in the morning, he said, “Send me away to my boss.”

După aceea, el şi bărbaţii care erau cu el au mâncat, au băut şi au rămas acolo peste noapte. Când s-au trezit dimineaţa, el le-a spus celor de-ai casei: – Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpânul meu.

55 B ut her brother and her mother said, “Let the girl stay with us a few days, at least ten. Then she may go.”

Fratele şi mama fetei i-au răspuns: – Fata să mai rămână cu noi măcar zece zile; după aceea va putea pleca.

56 B ut he said to them, “Do not make me stay any more days, since the Lord has made my way go well. Send me away so I may go to my boss.”

Dar el le-a zis: – Nu mă opriţi acum, căci Domnul mi-a făcut reuşită călătoria; lăsaţi-mă să plec, ca să mă întorc la stăpânul meu.

57 T hey said, “We will call the girl and ask her what she wants to do.”

– Să chemăm fata şi să o întrebăm, au răspuns ei.

58 T hey called Rebekah and asked her, “Will you go with this man?” And she said, “I will go.”

Au chemat-o pe Rebeca şi au întrebat-o: – Vrei să mergi cu acest bărbat? – Da, a răspuns ea.

59 S o they sent away their sister Rebekah and her nurse. They went with Abraham’s servant and the men who were with him.

Ei au lăsat-o pe sora lor Rebeca, precum şi pe doica ei să plece împreună cu sclavul lui Avraam şi cu oamenii săi.

60 T hey prayed that good would come to Rebekah, and said to her, “You are our sister. May you become the mother of millions. May your children and all their children’s children after them take over the cities of those who hate them.”

Ei au binecuvântat-o şi i-au zis: „Sora noastră, fie ca să ajungi mama a mii de mii şi fie ca sămânţa ta să stăpânească cetăţile duşmanilor lor.“

61 T hen Rebekah and her servants got up on the camels and followed the man. So the servant of Abraham took Rebekah and left.

Apoi Rebeca şi servitoarele ei s-au sculat, au încălecat pe cămile şi au plecat după acel bărbat. Astfel, sclavul a luat-o pe Rebeca şi a plecat.

62 N ow Isaac had come from Beerlahairoi, and was living in the Negev.

Isaac se întorsese de la Beer Lahai-Roi, pentru că locuia în Neghev.

63 I saac had gone out to pray in the field in the evening. He looked up and saw that camels were coming.

El a ieşit într-o seară pe câmp ca să mediteze şi, ridicându-şi privirea, a văzut venind nişte cămile.

64 A nd Rebekah looked up and saw Isaac. She got off the camel

Rebeca şi-a ridicat şi ea privirea, iar când l-a văzut pe Isaac, s-a dat jos de pe cămilă

65 a nd said to Abraham’s servant, “Who is that man walking in the field to meet us?” Abraham’s servant said, “He is my boss.” So she took a cloth and covered her face.

şi l-a întrebat pe sclav: – Cine este acel bărbat care vine pe câmp să ne întâlnească? – Este stăpânul meu, a răspuns sclavul. Ea şi-a luat vălul şi s-a acoperit.

66 T he servant told Isaac all the things he had done.

Sclavul i-a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.

67 T hen Isaac brought Rebekah into his mother Sarah’s tent, and she became his wife. And he loved her. So Isaac found comfort after his mother’s death.

Apoi Isaac a dus-o pe Rebeca în cortul mamei sale, Sara, şi s-a căsătorit cu ea; ea a devenit soţia lui, iar el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac după moartea mamei sale.