1 A braham was old, and well stricken in age. Yahweh had blessed Abraham in all things.

Avraam era acum bătrân, înaintat în vârstă, iar Domnul îl binecuvântase în toate lucrurile.

2 A braham said to his servant, the elder of his house, who ruled over all that he had, “Please put your hand under my thigh.

El i-a zis celui mai bătrân dintre sclavii din gospodăria sa, cel care îngrijea de tot ceea ce avea el: – Pune-ţi mâna sub coapsa mea

3 I will make you swear by Yahweh, the God of heaven and the God of the earth, that you shall not take a wife for my son of the daughters of the Canaanites, among whom I live.

şi jură-mi pe Domnul, Dumnezeul cerului şi al pământului, că nu vei lua o soţie pentru fiul meu dintre fiicele canaaniţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

4 B ut you shall go to my country, and to my relatives, and take a wife for my son Isaac.”

ci că te vei duce în ţara mea, la rudele mele, şi de acolo vei lua o soţie pentru fiul meu Isaac.

5 T he servant said to him, “What if the woman isn’t willing to follow me to this land? Must I bring your son again to the land you came from?”

– Poate femeia nu va vrea să vină cu mine în această ţară, a răspuns sclavul; trebuie atunci să-l duc pe fiul tău în ţara din care ai venit?

6 A braham said to him, “Beware that you don’t bring my son there again.

– Să nu cumva să-l duci pe fiul meu acolo, i-a spus Avraam.

7 Y ahweh, the God of heaven, who took me from my father’s house, and from the land of my birth, who spoke to me, and who swore to me, saying, ‘I will give this land to your offspring. He will send his angel before you, and you shall take a wife for my son from there.

Domnul, Dumnezeul cerului, Cel Care m-a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, Care mi-a vorbit şi mi-a jurat spunând: „Seminţei tale îi voi da această ţară!“, îl va trimite pe Îngerul Său înaintea ta, iar tu vei lua de acolo o soţie pentru fiul meu.

8 I f the woman isn’t willing to follow you, then you shall be clear from this oath to me. Only you shall not bring my son there again.”

Dar dacă femeia nu va dori să te urmeze, vei fi dezlegat de acest jurământ al meu; numai să nu-l duci pe fiul meu acolo.

9 T he servant put his hand under the thigh of Abraham his master, and swore to him concerning this matter.

Sclavul şi-a pus mâna sub coapsa stăpânului său, Avraam, şi i-a jurat în legătură cu acest lucru.

10 T he servant took ten camels, of his master’s camels, and departed, having a variety of good things of his master’s with him. He arose, and went to Mesopotamia, to the city of Nahor.

El a luat zece dintre cămilele stăpânului său şi tot felul de daruri alese şi a plecat fără întârziere spre Aram-Naharayim, spre cetatea lui Nahor.

11 H e made the camels kneel down outside the city by the well of water at the time of evening, the time that women go out to draw water.

A lăsat cămilele să se aşeze în afara cetăţii, lângă izvorul de apă – era spre seară, la ceasul când femeile veneau să scoată apă –

12 H e said, “Yahweh, the God of my master Abraham, please give me success today, and show kindness to my master Abraham.

apoi s-a rugat: „ Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Te rog, împlineşte-mi astăzi dorinţa şi arată-Ţi îndurarea faţă de stăpânul meu, Avraam.

13 B ehold, I am standing by the spring of water. The daughters of the men of the city are coming out to draw water.

Acum stau lângă acest izvor de apă, iar fiicele oamenilor din cetate vor veni să scoată apă.

14 L et it happen, that the young lady to whom I will say, ‘Please let down your pitcher, that I may drink,’ and she will say, ‘Drink, and I will also give your camels a drink,’—let her be the one you have appointed for your servant Isaac. By this I will know that you have shown kindness to my master.”

Fie ca fata căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi vasul tău ca să beau» şi care îmi va răspunde: «Bea! şi-ţi voi adăpa şi cămilele», aceea să fie fata pe care ai ales-o pentru slujitorul Tău Isaac. Prin aceasta voi cunoaşte că Ţi-ai arătat îndurarea faţă de stăpânul meu.“

15 B efore he had finished speaking, behold, Rebekah came out, who was born to Bethuel the son of Milcah, the wife of Nahor, Abraham’s brother, with her pitcher on her shoulder.

Înainte ca el să-şi fi terminat rugăciunea, a ieşit cu vasul pe umăr Rebeca; ea era fiica lui Betuel, fiul Milcăi, soţia lui Nahor, fratele lui Avraam.

16 T he young lady was very beautiful to look at, a virgin. No man had known her. She went down to the spring, filled her pitcher, and came up.

Fata era foarte frumoasă; era fecioară şi nici un bărbat n-o cunoscuse. Ea a coborât la izvor, şi-a umplut vasul şi apoi s-a întors.

17 T he servant ran to meet her, and said, “Please give me a drink, a little water from your pitcher.”

Sclavul a alergat să o întâlnească şi i-a zis: – Te rog, dă-mi puţină apă din vasul tău.

18 S he said, “Drink, my lord.” She hurried, and let down her pitcher on her hand, and gave him drink.

– Bea, domnul meu, a răspuns ea. Şi a coborât repede vasul pe mână şi i-a dat să bea.

19 W hen she had done giving him drink, she said, “I will also draw for your camels, until they have done drinking.”

După ce i-a dat de băut, ea a spus: – Voi scoate apă şi pentru cămilele tale, până vor termina de băut.

20 S he hurried, and emptied her pitcher into the trough, and ran again to the well to draw, and drew for all his camels.

A golit repede vasul în adăpătoare, a alergat din nou la izvor ca să scoată apă şi a scos apă pentru toate cămilele lui.

21 T he man looked steadfastly at her, remaining silent, to know whether Yahweh had made his journey prosperous or not.

Bărbatul o privea fără să spună nimic, pentru ca să cunoască dacă Domnul i-a făcut reuşită călătoria sau nu.

22 A s the camels had done drinking, the man took a golden ring of half a shekel weight, and two bracelets for her hands of ten shekels weight of gold,

După ce cămilele au terminat de băut, bărbatul i-a dat fetei un inel de aur, cântărind o jumătate de şechel şi două brăţări de aur, cântărind zece şecheli.

23 a nd said, “Whose daughter are you? Please tell me. Is there room in your father’s house for us to lodge in?”

Apoi a întrebat-o: – A cui fiică eşti? Spune-mi, te rog, este loc în locuinţa tatălui tău pentru noi, ca să înnoptăm acolo ?

24 S he said to him, “I am the daughter of Bethuel the son of Milcah, whom she bore to Nahor.”

– Sunt fiica lui Betuel, fiul Milcăi, pe care aceasta i l-a născut lui Nahor, a răspuns ea.

25 S he said moreover to him, “We have both straw and feed enough, and room to lodge in.”

Avem paie şi hrană din belşug, precum şi loc de înnoptat, a continuat ea.

26 T he man bowed his head, and worshiped Yahweh.

Atunci bărbatul s-a plecat, s-a închinat Domnului

27 H e said, “Blessed be Yahweh, the God of my master Abraham, who has not forsaken his loving kindness and his truth toward my master. As for me, Yahweh has led me on the way to the house of my master’s relatives.”

şi a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, Care nu Şi-a îndepărtat îndurarea şi credincioşia de la stăpânul meu. În ceea ce mă priveşte, Domnul m-a condus pe cale, până la locuinţa rudelor stăpânului meu.“

28 T he young lady ran, and told her mother’s house about these words.

Fata a alergat şi le-a spus celor din familia mamei ei aceste lucruri.

29 R ebekah had a brother, and his name was Laban. Laban ran out to the man, to the spring.

Rebeca avea un frate pe care-l chema Laban; acesta a alergat la acel bărbat, la izvor.

30 W hen he saw the ring, and the bracelets on his sister’s hands, and when he heard the words of Rebekah his sister, saying, “This is what the man said to me,” he came to the man. Behold, he was standing by the camels at the spring.

De îndată ce a văzut inelul şi brăţările în mâinile surorii sale şi a auzit-o spunând: „Aşa mi-a vorbit bărbatul acela“, el s-a dus la acel bărbat pe care l-a găsit stând cu cămilele lângă izvor.

31 H e said, “Come in, you blessed of Yahweh. Why do you stand outside? For I have prepared the house, and room for the camels.”

I-a zis: „Vino, binecuvântatul Domnului! De ce stai afară când eu am pregătit locuinţa şi un loc pentru cămile?“

32 T he man came into the house, and he unloaded the camels. He gave straw and feed for the camels, and water to wash his feet and the feet of the men who were with him.

Bărbatul a intrat în casă, iar Laban a cerut să fie descărcate lucrurile de pe cămile şi să li se dea acestora paie şi nutreţ; apoi el i-a dat bărbatului apă, ca să-şi poată spăla picioarele, atât el, cât şi bărbaţii care erau cu el.

33 F ood was set before him to eat, but he said, “I will not eat until I have told my message.” He said, “Speak on.”

I s-a pus de mâncare, ca să mănânce, dar el a spus: – Nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus. – Spune! i-a zis Laban.

34 H e said, “I am Abraham’s servant.

– Eu sunt sclavul lui Avraam, a spus el.

35 Y ahweh has blessed my master greatly. He has become great. He has given him flocks and herds, silver and gold, male servants and female servants, and camels and donkeys.

Domnul l-a binecuvântat mult pe stăpânul meu, iar el a ajuns un om bogat; i-a dat oi şi vite, aur şi argint, sclavi şi sclave, cămile şi măgari.

36 S arah, my master’s wife, bore a son to my master when she was old. He has given all that he has to him.

Sara, soţia stăpânului meu, i-a născut acestuia un fiu la bătrâneţe, iar el i-a dat lui tot ceea ce are.

37 M y master made me swear, saying, ‘You shall not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, in whose land I live,

Stăpânul meu m-a pus să jur, zicându-mi: „Să nu iei o soţie pentru fiul meu dintre fiicele canaaniţilor, în a căror ţară locuiesc,

38 b ut you shall go to my father’s house, and to my relatives, and take a wife for my son.’

ci să te duci la familia tatălui meu, la clanul meu, şi de acolo să iei o soţie pentru fiul meu!“

39 I asked my master, ‘What if the woman will not follow me?’

Eu i-am spus stăpânului meu: „Poate femeia nu mă va urma.“

40 H e said to me, ‘Yahweh, before whom I walk, will send his angel with you, and prosper your way. You shall take a wife for my son from my relatives, and of my father’s house.

Dar el mi-a răspuns: „ Domnul, înaintea Căruia am umblat, Îşi va trimite Îngerul cu tine şi-ţi va face reuşită călătoria, iar tu vei lua o soţie pentru fiul meu din clanul meu, din familia tatălui meu.

41 T hen will you be clear from my oath, when you come to my relatives. If they don’t give her to you, you shall be clear from my oath.’

Dar dacă vei merge la clanul meu, iar ei nu ţi-o vor da, vei fi dezlegat de jurământul meu.“

42 I came today to the spring, and said, ‘Yahweh, the God of my master Abraham, if now you do prosper my way which I go—

Când am venit astăzi la izvor, m-am rugat: „ Doamne, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, de-mi vei fi prielnic în călătoria pe care am făcut-o,

43 b ehold, I am standing by this spring of water. Let it happen, that the maiden who comes out to draw, to whom I will say, “Please give me a little water from your pitcher to drink,”

iată, stau lângă acest izvor de apă; fie ca fata care va ieşi să scoată apă, căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi să beau puţină apă din vasul tău»

44 a nd she will tell me, “Drink, and I will also draw for your camels,”—let her be the woman whom Yahweh has appointed for my master’s son.’

şi care îmi va răspunde: «Bea! şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale», aceea să fie soţia pe care Domnul a ales-o pentru fiul stăpânului meu.“

45 B efore I had finished speaking in my heart, behold, Rebekah came out with her pitcher on her shoulder. She went down to the spring, and drew. I said to her, ‘Please let me drink.’

Înainte ca eu să fi terminat rugăciunea în inima mea, Rebeca a ieşit cu vasul ei pe umăr, s-a coborât la izvor şi a scos apă. Eu i-am zis: „Te rog, dă-mi să beau!“

46 S he hurried and let down her pitcher from her shoulder, and said, ‘Drink, and I will also give your camels a drink.’ So I drank, and she also gave the camels a drink.

Ea a coborât repede vasul de pe umăr şi mi-a răspuns: „Bea! şi-ţi voi adăpa şi cămilele.“ Eu am băut, iar ea a adăpat şi cămilele.

47 I asked her, and said, ‘Whose daughter are you?’ She said, ‘The daughter of Bethuel, Nahor’s son, whom Milcah bore to him.’ I put the ring on her nose, and the bracelets on her hands.

După aceea am întrebat-o: „A cui fiică eşti?“ Ea mi-a răspuns: „Sunt fiica lui Betuel, fiul lui Nahor, pe care Milca i l-a născut acestuia.“ Eu i-am pus inelul în nas şi brăţările pe mâini.

48 I bowed my head, and worshiped Yahweh, and blessed Yahweh, the God of my master Abraham, who had led me in the right way to take my master’s brother’s daughter for his son.

Apoi m-am plecat, m-am închinat Domnului şi L-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, Care m-a condus pe calea cea dreaptă, ca s-o iau pe nepoata fratelui stăpânului meu pentru fiul său.

49 N ow if you will deal kindly and truly with my master, tell me. If not, tell me, that I may turn to the right hand, or to the left.”

Astfel dar, dacă vreţi să arătaţi bunătate şi credincioşie faţă de stăpânul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi, ca să mă pot îndrepta fie la dreapta, fie la stânga.

50 T hen Laban and Bethuel answered, “The thing proceeds from Yahweh. We can’t speak to you bad or good.

Atunci Laban şi Betuel au răspuns: – Acest lucru vine de la Domnul; nu-ţi putem spune nici rău, nici bine.

51 B ehold, Rebekah is before you. Take her, and go, and let her be your master’s son’s wife, as Yahweh has spoken.”

Iată, Rebeca este înaintea ta! Ia-o şi du-te! Ea să fie soţia fiului stăpânului tău, aşa cum a spus Domnul.

52 W hen Abraham’s servant heard their words, he bowed himself down to the earth to Yahweh.

Când sclavul lui Avraam a auzit cuvintele lor, s-a prosternat înaintea Domnului.

53 T he servant brought out jewels of silver, and jewels of gold, and clothing, and gave them to Rebekah. He also gave precious things to her brother and her mother.

Apoi a scos bijuterii de argint şi de aur, precum şi îmbrăcăminte şi i le-a dat Rebecăi; de asemenea, el le-a dăruit lucruri preţioase şi fratelui, şi mamei ei.

54 T hey ate and drank, he and the men who were with him, and stayed all night. They rose up in the morning, and he said, “Send me away to my master.”

După aceea, el şi bărbaţii care erau cu el au mâncat, au băut şi au rămas acolo peste noapte. Când s-au trezit dimineaţa, el le-a spus celor de-ai casei: – Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpânul meu.

55 H er brother and her mother said, “Let the young lady stay with us a few days, at least ten. After that she will go.”

Fratele şi mama fetei i-au răspuns: – Fata să mai rămână cu noi măcar zece zile; după aceea va putea pleca.

56 H e said to them, “Don’t hinder me, since Yahweh has prospered my way. Send me away that I may go to my master.”

Dar el le-a zis: – Nu mă opriţi acum, căci Domnul mi-a făcut reuşită călătoria; lăsaţi-mă să plec, ca să mă întorc la stăpânul meu.

57 T hey said, “We will call the young lady, and ask her.”

– Să chemăm fata şi să o întrebăm, au răspuns ei.

58 T hey called Rebekah, and said to her, “Will you go with this man?” She said, “I will go.”

Au chemat-o pe Rebeca şi au întrebat-o: – Vrei să mergi cu acest bărbat? – Da, a răspuns ea.

59 T hey sent away Rebekah, their sister, with her nurse, Abraham’s servant, and his men.

Ei au lăsat-o pe sora lor Rebeca, precum şi pe doica ei să plece împreună cu sclavul lui Avraam şi cu oamenii săi.

60 T hey blessed Rebekah, and said to her, “Our sister, may you be the mother of thousands of ten thousands, and let your offspring possess the gate of those who hate them.”

Ei au binecuvântat-o şi i-au zis: „Sora noastră, fie ca să ajungi mama a mii de mii şi fie ca sămânţa ta să stăpânească cetăţile duşmanilor lor.“

61 R ebekah arose with her ladies. They rode on the camels, and followed the man. The servant took Rebekah, and went his way.

Apoi Rebeca şi servitoarele ei s-au sculat, au încălecat pe cămile şi au plecat după acel bărbat. Astfel, sclavul a luat-o pe Rebeca şi a plecat.

62 I saac came from the way of Beer Lahai Roi, for he lived in the land of the South.

Isaac se întorsese de la Beer Lahai-Roi, pentru că locuia în Neghev.

63 I saac went out to meditate in the field at the evening. He lifted up his eyes, and saw, and, behold, there were camels coming.

El a ieşit într-o seară pe câmp ca să mediteze şi, ridicându-şi privirea, a văzut venind nişte cămile.

64 R ebekah lifted up her eyes, and when she saw Isaac, she dismounted from the camel.

Rebeca şi-a ridicat şi ea privirea, iar când l-a văzut pe Isaac, s-a dat jos de pe cămilă

65 S he said to the servant, “Who is the man who is walking in the field to meet us?” The servant said, “It is my master.” She took her veil, and covered herself.

şi l-a întrebat pe sclav: – Cine este acel bărbat care vine pe câmp să ne întâlnească? – Este stăpânul meu, a răspuns sclavul. Ea şi-a luat vălul şi s-a acoperit.

66 T he servant told Isaac all the things that he had done.

Sclavul i-a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.

67 I saac brought her into his mother Sarah’s tent, and took Rebekah, and she became his wife. He loved her. Isaac was comforted after his mother’s death.

Apoi Isaac a dus-o pe Rebeca în cortul mamei sale, Sara, şi s-a căsătorit cu ea; ea a devenit soţia lui, iar el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac după moartea mamei sale.