1 “ Why aren’t times laid up by the Almighty? Why don’t those who know him see his days?

De ce nu hotărăşte Cel Atotputernic vremuri pentru judecată? De ce aşteaptă în zadar astfel de zile cei ce Îl cunosc?

2 T here are people who remove the landmarks. They violently take away flocks, and feed them.

Oamenii mută pietrele de hotar, pasc turme pe care le-au furat.

3 T hey drive away the donkey of the fatherless, and they take the widow’s ox for a pledge.

Iau măgarul orfanului, iau ca zălog boul văduvei.

4 T hey turn the needy out of the way. The poor of the earth all hide themselves.

Îmbrâncesc de pe cale pe cei în nevoie şi silesc pe toţi săracii din ţară să se ascundă.

5 B ehold, as wild donkeys in the desert, they go out to their work, seeking diligently for food. The wilderness yields them bread for their children.

Asemenea măgarilor sălbatici din deşert, aşa ies cei săraci la lucru ca să caute hrană, iar pustia le oferă hrană pentru copiii lor.

6 T hey cut their food in the field. They glean the vineyard of the wicked.

Ei îşi adună nutreţul de pe câmp şi culeg struguri în via celui rău.

7 T hey lie all night naked without clothing, and have no covering in the cold.

Îşi petrec noaptea goi, lipsiţi de îmbrăcăminte şi fără învelitoare împotriva frigului.

8 T hey are wet with the showers of the mountains, and embrace the rock for lack of a shelter.

Sunt pătrunşi de ploaia munţilor şi se ghemuiesc lângă stânci pentru adăpost.

9 T here are those who pluck the fatherless from the breast, and take a pledge of the poor,

Orfanul este smuls de la sân, iar copilul săracului este luat drept zălog.

10 S o that they go around naked without clothing. Being hungry, they carry the sheaves.

Neavând haine, umblă goi; strâng snopi, dar sunt flămânzi.

11 T hey make oil within the walls of these men. They tread wine presses, and suffer thirst.

Zdrobesc măsline între pietre, calcă struguri, dar suferă de sete.

12 F rom out of the populous city, men groan. The soul of the wounded cries out, yet God doesn’t regard the folly.

Din cetate se aud gemete de moarte şi sufletele celor răniţi strigă după ajutor … Totuşi Dumnezeu nu condamnă pe nimeni.

13 “ These are of those who rebel against the light. They don’t know its ways, nor stay in its paths.

Sunt alţii care se răscoală împotriva luminii, care nu cunosc căile ei şi nu rămân pe cărările ei.

14 T he murderer rises with the light. He kills the poor and needy. In the night he is like a thief.

Ucigaşul se scoală în amurgul zilei şi omoară pe cel sărac şi nevoiaş, iar noaptea fură.

15 T he eye also of the adulterer waits for the twilight, saying, ‘No eye shall see me.’ He disguises his face.

Ochii celui adulter pândeşte amurgul; el îşi zice: «Nimeni nu mă va vedea!» şi îşi acoperă faţa.

16 I n the dark they dig through houses. They shut themselves up in the daytime. They don’t know the light.

Noaptea sparg case, iar în timpul zilei stau închişi. Ei nu cunosc lumina.

17 F or the morning is to all of them like thick darkness, for they know the terrors of the thick darkness.

Pentru toţi aceştia dimineaţa este o beznă adâncă, sunt prieteni cu spaimele întunecimilor.

18 “ They are foam on the surface of the waters. Their portion is cursed in the earth. They don’t turn into the way of the vineyards.

Ei sunt iuţi ca spuma apelor, partea lor de pământ este blestemată. Nimeni nu trece pe drumul spre viile lor.

19 D rought and heat consume the snow waters, so does Sheol those who have sinned.

Aşa cum seceta şi căldura sorb apele zăpezii, tot aşa înghite Locuinţa Morţilor pe cei ce-au păcătuit.

20 T he womb shall forget him. The worm shall feed sweetly on him. He shall be no more remembered. Unrighteousness shall be broken as a tree.

Pântecele mamei îi uită şi viermele îi găseşte gustoşi. Nimeni nu-şi mai aduce aminte de ei. Astfel răutatea e zdrobită ca un copac.

21 H e devours the barren who don’t bear. He shows no kindness to the widow.

Ei pradă femeia fără copii şi nu fac nici un bine văduvei.

22 Y et God preserves the mighty by his power. He rises up who has no assurance of life.

Totuşi, prin puterea Sa, El îi dă la o parte pe cei măreţi; când Dumnezeu Se ridică împotriva lor, ei nu mai au speranţă de viaţă.

23 G od gives them security, and they rest in it. His eyes are on their ways.

El le dă siguranţă şi sunt sprijiniţi; ochii Lui sunt asupra căilor lor.

24 T hey are exalted; yet a little while, and they are gone. Yes, they are brought low, they are taken out of the way as all others, and are cut off as the tops of the ears of grain.

Sunt înălţaţi pentru puţină vreme, dar apoi trec. Cad şi sunt adunaţi ca toţi ceilalţi, sunt tăiaţi ca spicele de grâu.

25 I f it isn’t so now, who will prove me a liar, and make my speech worth nothing?”

Dacă nu este aşa, cine poate dovedi că mint şi cine-mi poate nimici vorbele?“