1 T he men of Ephraim said to him, “Why have you treated us this way, that you didn’t call us when you went to fight with Midian?” They rebuked him sharply.

Efraimiţii i-au zis lui Ghedeon: – Cum ai putut să te porţi astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat şi pe noi când te-ai dus să lupţi împotriva midianiţilor? Şi au început o ceartă aprigă cu el.

2 H e said to them, “What have I now done in comparison with you? Isn’t the gleaning of the grapes of Ephraim better than the vintage of Abiezer?

El le-a răspuns: – Ce-am făcut eu în comparaţie cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămaşi în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?

3 G od has delivered into your hand the princes of Midian, Oreb and Zeeb! What was I able to do in comparison with you?” Then their anger was abated toward him, when he had said that.

În mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb şi Zeeb, căpeteniile midianiţilor! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi? După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia. Ghedeon îi omoară pe regii midianiţi

4 G ideon came to the Jordan, and passed over, he, and the three hundred men who were with him, faint, yet pursuing.

Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar încă în urmărirea duşmanului.

5 H e said to the men of Succoth, “Please give loaves of bread to the people who follow me; for they are faint, and I am pursuing after Zebah and Zalmunna, the kings of Midian.”

El le-a zis oamenilor din Sucot: – Daţi-le, vă rog, câteva bucăţi de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiţi şi suntem încă în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, regii Midianului!

6 T he princes of Succoth said, “Are the hands of Zebah and Zalmunna now in your hand, that we should give bread to your army?”

Căpeteniile din Sucot i-au răspuns: – Sunt deja mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oştirii tale?

7 G ideon said, “Therefore when Yahweh has delivered Zebah and Zalmunna into my hand, then I will tear your flesh with the thorns of the wilderness and with briers.”

Ghedeon le-a zis: – Aşa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah şi pe Ţalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei şi cu mărăcini!

8 H e went up there to Penuel, and spoke to them in the same way; and the men of Penuel answered him as the men of Succoth had answered.

De acolo s-au suit la Peniel şi a cerut acelaşi lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns aşa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot.

9 H e spoke also to the men of Penuel, saying, “When I come again in peace, I will break down this tower.”

Atunci el le-a zis oamenilor din Peniel: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“

10 N ow Zebah and Zalmunna were in Karkor, and their armies with them, about fifteen thousand men, all who were left of all the army of the children of the east; for there fell one hundred twenty thousand men who drew sword.

Zebah şi Ţalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind şi oştirea lor, în jur de cincisprezece mii de bărbaţi, singurii care mai rămăseseră din oştirea popoarelor răsăritului căci căzuseră ucişi o sută douăzeci de mii de războinici.

11 G ideon went up by the way of those who lived in tents on the east of Nobah and Jogbehah, and struck the army; for the army was secure.

Ghedeon a apucat pe calea nomazilor, la răsărit de Nobah şi Iogbeha şi a atacat oştirea care se credea în siguranţă.

12 Z ebah and Zalmunna fled; and he pursued them. He took the two kings of Midian, Zebah and Zalmunna, and confused all the army.

Cei doi regi ai Midianului, Zebah şi Ţalmuna, au fugit, dar el i-a urmărit, i-a capturat şi a provocat groază în rândul întregii lor oştiri.

13 G ideon the son of Joash returned from the battle from the ascent of Heres.

Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaş, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres.

14 H e caught a young man of the men of Succoth, and inquired of him: and he described for him the princes of Succoth, and its elders, seventy-seven men.

A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor şi ale membrilor sfatului bătrânilor din Sucot. Erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

15 H e came to the men of Succoth, and said, “See Zebah and Zalmunna, concerning whom you taunted me, saying, ‘Are the hands of Zebah and Zalmunna now in your hand, that we should give bread to your men who are weary?’”

S-a dus la oamenii din Sucot şi le-a zis: „Iată-i pe Zebah şi Ţalmuna din cauza cărora m-aţi batjocorit zicând: Sunt deja Zebah şi Ţalmuna în stăpânirea ta ca să dăm pâine oştirii tale?“

16 H e took the elders of the city, and thorns of the wilderness and briers, and with them he taught the men of Succoth.

I-a luat pe cei din sfatul bătrânilor cetăţii, a luat spini din pustie şi mărăcini şi i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot.

17 H e broke down the tower of Penuel, and killed the men of the city.

Apoi a dărâmat turnul din Peniel şi i-a ucis pe oamenii cetăţii.

18 T hen he said to Zebah and Zalmunna, “What kind of men were they whom you killed at Tabor?” They answered, “They were like you. Each one resembled the children of a king.”

După aceea le-a zis lui Zebah şi Ţalmuna: – Cum erau bărbaţii pe care i-aţi ucis la Tabor? Ei i-au răspuns: – Erau ca tine! Fiecare era la înfăţişare ca un fiu de rege!

19 H e said, “They were my brothers, the sons of my mother. As Yahweh lives, if you had saved them alive, I would not kill you.”

El le-a zis: – Erau fraţii mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că dacă i-aţi fi lăsat în viaţă, nu v-aş ucide acum!

20 H e said to Jether his firstborn, “Get up, and kill them!” But the youth didn’t draw his sword; for he was afraid, because he was yet a youth.

Şi i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut: – Omoară-i! Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era frică, fiind încă un copil.

21 T hen Zebah and Zalmunna said, “Rise and fall on us; for as the man is, so is his strength.” Gideon arose, and killed Zebah and Zalmunna, and took the crescents that were on their camels’ necks.

Atunci Zebah şi Ţalmuna i-au zis: – De ce nu ne omori tu însuţi? Cum este omul aşa este şi puterea lui! Ghedeon s-a sculat şi i-a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna, luând apoi lunişoarele care erau la gâtul cămilelor lor. Idolatria lui Ghedeon şi a poporului

22 T hen the men of Israel said to Gideon, “Rule over us, both you, and your son, and your son’s son also; for you have saved us out of the hand of Midian.”

Bărbaţii lui Israel i-au zis lui Ghedeon: – Domneşte tu peste noi fiindcă tu ne-ai eliberat din mâna midianiţilor! Domneşte tu, fiul tău şi nepotul tău!

23 G ideon said to them, “I will not rule over you, neither shall my son rule over you. Yahweh shall rule over you.”

Ghedeon le-a răspuns: – Nu eu voi domni peste voi şi nici urmaşul meu nu va domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi!

24 G ideon said to them, “I do have a request, that you would each give me the earrings of his plunder.” (For they had golden earrings, because they were Ishmaelites.)

Ghedeon le-a mai zis: – Doresc însă să vă cer ceva: daţi-mi fiecare câte un cercel din prada voastră! Duşmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliţi.

25 T hey answered, “We will willingly give them.” They spread a garment, and every man threw the earrings of his plunder into it.

– Ţi-i vom da! i-au răspuns ei. Apoi au aşternut o învelitoare şi fiecare om a aruncat pe ea cerceii luaţi ca pradă.

26 T he weight of the golden earrings that he requested was one thousand and seven hundred shekels of gold, besides the crescents, and the pendants, and the purple clothing that was on the kings of Midian, and besides the chains that were about their camels’ necks.

Greutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie şapte sute de şecheli de aur, în afară de lunişoare, ornamente şi hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului şi în afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor.

27 G ideon made an ephod out of it, and put it in Ophrah, his city. Then all Israel played the prostitute with it there; and it became a snare to Gideon, and to his house.

Ghedeon a făcut din ei un efod pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat închinându-se la el acolo; el a devenit o capcană pentru Ghedeon şi familia lui.

28 S o Midian was subdued before the children of Israel, and they lifted up their heads no more. The land had rest forty years in the days of Gideon.

Astfel, midianiţii au fost smeriţi înaintea israeliţilor şi n-au mai îndrăznit să-şi ridice capetele. Pe vremea lui Ghedeon, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.

29 J erubbaal the son of Joash went and lived in his own house.

Apoi Ierub-Baal, fiul lui Ioaş, s-a retras şi a locuit în casa lui.

30 G ideon had seventy sons conceived from his body, for he had many wives.

Ghedeon a avut şaptezeci de fii, pentru că a avut multe soţii.

31 H is concubine who was in Shechem also bore him a son, and he named him Abimelech.

Ţiitoarea lui din Şehem i-a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelek.

32 G ideon the son of Joash died in a good old age, and was buried in the tomb of Joash his father, in Ophrah of the Abiezrites.

Ghedeon, fiul lui Ioaş, a murit după o bătrâneţe fericită şi a fost înmormântat în mormântul tatălui său, Ioaş, la Ofra, pe proprietatea familiei Abiezer.

33 A s soon as Gideon was dead, the children of Israel turned again, and played the prostitute following the Baals, and made Baal Berith their god.

După ce a murit Ghedeon, israeliţii s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor. Ei l-au înălţat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

34 T he children of Israel didn’t remember Yahweh their God, who had delivered them out of the hand of all their enemies on every side;

Astfel, israeliţii nu şi-au amintit de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor duşmanilor dimprejur

35 n either did they show kindness to the house of Jerubbaal, Gideon, according to all the goodness which he had shown to Israel.

şi nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în ciuda binelui pe care el îl făcuse lui Israel.