1 N ow these are the nations which Yahweh left, to test Israel by them, even as many as had not known all the wars of Canaan;

Iată care sunt neamurile pe care le-a lăsat Domnul pentru ca, prin ele, să-i pună la încercare pe israeliţi, pe aceia care nu luaseră parte la războaiele din Canaan.

2 o nly that the generations of the children of Israel might know, to teach them war, at least those who knew nothing of it before:

El a lăsat acele neamuri, doar pentru că dorea să-i înveţe arta războiului pe cei din generaţiile următoare ale israeliţilor, care n-o cunoscuseră dinainte.

3 t he five lords of the Philistines, all the Canaanites, the Sidonians, and the Hivites who lived on Mount Lebanon, from Mount Baal Hermon to the entrance of Hamath.

Aşadar neamurile acestea erau: filistenii cu cei cinci domnitori ai lor, toţi canaaniţii, sidonienii, hiviţii care locuiau în regiunea muntoasă a Libanului, de la muntele Baal-Hermon până la Lebo-Hamat.

4 T hey were left to test Israel by them, to know whether they would listen to Yahweh’s commandments, which he commanded their fathers by Moses.

Ele au fost folosite pentru a-i pune la încercare pe israeliţi, căci Domnul voia să vadă dacă vor păzi poruncile pe care le-a încredinţat strămoşilor lor prin Moise.

5 T he children of Israel lived among the Canaanites, the Hittites, the Amorites, the Perizzites, the Hivites, and the Jebusites.

Şi astfel israeliţii au locuit printre canaaniţi, hitiţi, amoriţi, periziţi, hiviţi şi iebusiţi.

6 T hey took their daughters to be their wives, and gave their own daughters to their sons and served their gods.

Au luat pe fetele lor de soţii, au dat pe fetele lor fiilor acestora şi au slujit zeilor lor. Otniel

7 T he children of Israel did that which was evil in Yahweh’s sight, and forgot Yahweh their God, and served the Baals and the Asheroth.

Israeliţii au făcut ce este rău în ochii Domnului. L-au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor, şi au slujit baalilor şi aşerelor de tot felul.

8 T herefore Yahweh’s anger burned against Israel, and he sold them into the hand of Cushan Rishathaim king of Mesopotamia; and the children of Israel served Cushan Rishathaim eight years.

Domnul s-a aprins de mânie împotriva poporului Israel şi El i-a vândut în mâna lui Cuşan-Rişatayim, regele din Aram-Naharayim. Israeliţii i-au slujit lui Cuşan-Rişatayim timp de opt ani.

9 W hen the children of Israel cried to Yahweh, Yahweh raised up a savior to the children of Israel, who saved them, even Othniel the son of Kenaz, Caleb’s younger brother.

Atunci israeliţii au strigat către Domnul şi Domnul le-a ridicat un salvator, care i-a eliberat: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic al lui Caleb.

10 T he Yahweh’s Spirit came on him, and he judged Israel; and he went out to war, and Yahweh delivered Cushan Rishathaim king of Mesopotamia into his hand. His hand prevailed against Cushan Rishathaim.

Duhul Domnului a fost peste el şi el a judecat Israelul. A pornit la război şi Domnul l-a dat în mâna lui pe Cuşan-Rişatayim, regele Aramului. Mâna lui a fost puternică împotriva lui Cuşan-Rişatayim.

11 T he land had rest forty years, then Othniel the son of Kenaz died.

Astfel, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani. Apoi Otniel, fiul lui Chenaz, a murit. Ehud

12 T he children of Israel again did that which was evil in Yahweh’s sight, and Yahweh strengthened Eglon the king of Moab against Israel, because they had done that which was evil in Yahweh’s sight.

Israeliţii au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului şi de aceea Domnul a întărit stăpânirea lui Eglon, regele Moabului, asupra lor.

13 H e gathered the children of Ammon and Amalek to himself; and he went and struck Israel, and they possessed the city of palm trees.

El i-a chemat pe amoniţi şi pe amalekiţi să i se alăture şi împreună au pornit la război. L-a învins pe Israel şi a ocupat Cetatea Palmierilor.

14 T he children of Israel served Eglon the king of Moab eighteen years.

Astfel, israeliţii i-au slujit lui Eglon, regele Moabului, timp de optsprezece ani.

15 B ut when the children of Israel cried to Yahweh, Yahweh raised up a savior for them, Ehud the son of Gera, the Benjamite, a left-handed man. The children of Israel sent tribute by him to Eglon the king of Moab.

Israeliţii au strigat din nou către Domnul şi Domnul le-a ridicat un alt salvator: pe Ehud, fiul beniamitului Ghera, care era stângaci. Israeliţii au trimis tributul prin el, lui Eglon, regele Moabului.

16 E hud made himself a sword which had two edges, a cubit in length; and he wore it under his clothing on his right thigh.

Ehud şi-a făcut o sabie cu două tăişuri, având o lungime de un cot şi a fixat-o sub haină pe coapsa dreaptă.

17 H e offered the tribute to Eglon king of Moab. Now Eglon was a very fat man.

Apoi a sosit cu tributul la Eglon, regele Moabului, care era un bărbat foarte gras.

18 W hen he had finished offering the tribute, he sent away the people who carried the tribute.

După ce a înmânat tributul, i-a trimis înapoi pe oamenii care-l aduseseră.

19 B ut he himself turned back from the stone idols that were by Gilgal, and said, “I have a secret message for you, O king.” The king said, “Keep silence!” All who stood by him left him.

După aceea, el însuşi a făcut cale întoarsă de la idolii de piatră care erau aproape de Ghilgal şi i-a zis lui Eglon: – Majestate, am un mesaj numai pentru tine! – Tăcere, a zis regele. Şi toţi cei ce stăteau în jurul lui au plecat.

20 E hud came to him; and he was sitting by himself alone in the cool upper room. Ehud said, “I have a message from God to you.” He arose out of his seat.

Ehud s-a apropiat de el; acesta stătea singur în odaia de vară de pe acoperiş. Ehud i-a zis: „Am un mesaj din partea lui Dumnezeu pentru tine!“ Regele s-a ridicat de pe scaun.

21 E hud put out his left hand, and took the sword from his right thigh, and thrust it into his body:

Ehud şi-a întins mâna stângă, a luat sabia de pe coapsa dreaptă şi i-a înfipt-o în burtă.

22 a nd the handle also went in after the blade; and the fat closed on the blade, for he didn’t draw the sword out of his body; and it came out behind.

Lama a intrat cu mâner cu tot, iar grăsimea s-a strâns în jurul lamei, astfel încât nu i-a mai scos sabia din burtă, iar măruntaiele i-au ieşit afară.

23 T hen Ehud went out onto the porch, and shut the doors of the upper room on him, and locked them.

Ehud a ieşit prin verandă, a închis după el uşile odăii de pe acoperiş şi le-a încuiat.

24 A fter he had gone, his servants came and saw that the doors of the upper room were locked. They said, “Surely he is covering his feet in the upper room.”

După ce a plecat Ehud, au venit slujitorii regelui, s-au uitat şi au observat că uşile odăii de pe acoperiş erau închise. Ei şi-au zis: „Cu siguranţă că el îşi acoperă picioarele în odaia de vară!“

25 T hey waited until they were ashamed; and behold, he didn’t open the doors of the upper room. Therefore they took the key and opened them, and behold, their lord had fallen down dead on the floor.

Şi s-au tot învârtit prin preajmă până ce şi-au pierdut răbdarea. Când au văzut că nu deschide uşile odăii, au luat cheia, au deschis şi l-au găsit pe stăpânul lor zăcând mort pe pământ.

26 E hud escaped while they waited, passed beyond the stone idols, and escaped to Seirah.

În timp ce ei aşteptau, Ehud a fugit, a trecut de idolii de piatră şi a scăpat în Seira.

27 W hen he had come, he blew a trumpet in the hill country of Ephraim; and the children of Israel went down with him from the hill country, and he led them.

De îndată ce a ajuns acolo, a sunat din corn prin toată regiunea muntoasă a lui Efraim. Israeliţii au coborât şi ei împreună cu el de pe munte, acesta stând în fruntea lor.

28 H e said to them, “Follow me; for Yahweh has delivered your enemies the Moabites into your hand.” They followed him, and took the fords of the Jordan against the Moabites, and didn’t allow any man to pass over.

El le-a zis: „Urmaţi-mă, căci Domnul i-a dat în mâinile voastre pe moabiţi, duşmanii voştri!“ Ei l-au urmat, au ocupat vadurile Iordanului, care duc spre Moab şi n-au lăsat pe nimeni să treacă.

29 T hey struck at that time about ten thousand men of Moab, every strong man, and every man of valor. No man escaped.

Au ucis atunci în jur de zece mii de moabiţi, toţi bărbaţi robuşti şi puternici. Nici un om nu a scăpat.

30 S o Moab was subdued that day under the hand of Israel. Then the land had rest eighty years.

În ziua aceea Moabul a fost umilit de către Israel şi astfel în ţară a fost pace timp de optzeci de ani. Şamgar

31 A fter him was Shamgar the son of Anath, who struck six hundred men of the Philistines with an ox goad. He also saved Israel.

După el a urmat Şamgar, fiul lui Anat. El a ucis şase sute de filisteni cu o ţepuşă de mânat vite şi l-a eliberat astfel pe Israel.