1 N ow Jehoram the son of Ahab began to reign over Israel in Samaria in the eighteenth year of Jehoshaphat king of Judah, and reigned twelve years.

Ioram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al optsprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doisprezece ani.

2 H e did that which was evil in Yahweh’s sight, but not like his father, and like his mother, for he put away the pillar of Baal that his father had made.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuşi nu cum făcuse tatăl său şi mama sa, căci a îndepărtat stâlpul sacru al lui Baal, pe care-l făcuse tatăl său.

3 N evertheless he held to the sins of Jeroboam the son of Nebat, with which he made Israel to sin. He didn’t depart from them.

El însă a săvârşit păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, şi nu s-a depărtat de ele.

4 N ow Mesha king of Moab was a sheep breeder; and he supplied the king of Israel with the wool of one hundred thousand lambs, and of one hundred thousand rams.

Meşa, regele Moabului, era crescător de oi şi era nevoit să dea regelui lui Israel o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu tot cu lâna lor.

5 B ut when Ahab was dead, the king of Moab rebelled against the king of Israel.

Însă, după moartea lui Ahab, regele Moabului s-a răsculat împotriva regelui lui Israel.

6 K ing Jehoram went out of Samaria at that time, and mustered all Israel.

Regele Ioram a ieşit atunci din Samaria şi a numărat întregul Israel.

7 H e went and sent to Jehoshaphat the king of Judah, saying, “The king of Moab has rebelled against me. Will you go with me against Moab to battle?” He said, “I will go up. I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.”

Pe urmă a trimis un mesaj lui Iehoşafat, regele lui Iuda, zicând: – Regele Moabului s-a răsculat împotriva mea. Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului? – Vin, a răspuns el. Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi.

8 H e said, “Which way shall we go up?” He answered, “The way of the wilderness of Edom.”

Pe ce drum vom merge? a întrebat el. – Pe drumul prin pustia Edomului, a răspuns Ioram.

9 S o the king of Israel went with the king of Judah and the king of Edom, and they marched for seven days along a circuitous route. There was no water for the army or for the animals that followed them.

Regele Israelului, regele lui Iuda şi regele Edomului au plecat. Dar după ce au înaintat, ocolind timp de şapte zile, n-a mai fost apă pentru oştire şi animale.

10 T he king of Israel said, “Alas! For Yahweh has called these three kings together to deliver them into the hand of Moab.”

Atunci regele Israelului a zis: – Ah! Domnul i-a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului?

11 B ut Jehoshaphat said, “Isn’t there a prophet of Yahweh here, that we may inquire of Yahweh by him?” One of the king of Israel’s servants answered, “Elisha the son of Shaphat, who poured water on the hands of Elijah, is here.”

Dar Iehoşafat a zis: – Nu este aici nici un profet al Domnului prin care să-L întrebăm pe Domnul ? Atunci unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns: – Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care obişnuia să toarne apă pe mâinile lui Ilie.

12 J ehoshaphat said, “Yahweh’s word is with him.” So the king of Israel and Jehoshaphat and the king of Edom went down to him.

Iehoşafat a zis: – Cuvântul Domnului este cu el! Atunci regele lui Israel, Iehoşafat şi regele Edomului s-au dus la el.

13 E lisha said to the king of Israel, “What have I to do with you? Go to the prophets of your father, and to the prophets of your mother.” The king of Israel said to him, “No, for Yahweh has called these three kings together to deliver them into the hand of Moab.”

Elisei i-a zis regelui lui Israel: – Ce am eu de-a face cu tine? Du-te la profeţii tatălui tău şi la profeţii mamei tale! – Nu! a răspuns regele Israelului, căci Domnul a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului.

14 E lisha said, “As Yahweh of Armies lives, before whom I stand, surely, were it not that I respect the presence of Jehoshaphat the king of Judah, I would not look toward you, nor see you.

Elisei a zis: – Viu este Domnul Oştirilor, al Cărui slujitor sunt, că, dacă n-aş avea în vedere pe Iehoşafat, regele lui Iuda, pe tine nici nu te-aş băga în seamă şi nici nu m-aş uita la tine.

15 B ut now bring me a musician.” When the musician played, Yahweh’s hand came on him.

Acum aduceţi-mi un cântăreţ cu o harfă. În timp ce cântăreţul cânta, mâna Domnului a coborât peste Elisei

16 H e said, “Yahweh says, ‘Make this valley full of trenches.’

şi el a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Faceţi în această vale groapă lângă groapă,

17 F or Yahweh says, ‘You will not see wind, neither will you see rain, yet that valley will be filled with water, and you will drink, both you and your livestock and your other animals.

pentru că – aşa vorbeşte Domnul – deşi nu veţi vedea vânt sau ploaie, valea se va umple cu apă şi veţi bea atât voi, cât şi vitele şi animalele voastre.

18 T his is an easy thing in Yahweh’s sight. He will also deliver the Moabites into your hand.

Însă acesta este doar un lucru mărunt pentru Domnul, astfel că El va da şi pe Moab în mâinile voastre.

19 Y ou shall strike every fortified city, and every choice city, and shall fell every good tree, and stop all springs of water, and mar every good piece of land with stones.’”

Voi veţi nimici toate cetăţile întărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia fiecare copac bun, veţi astupa izvoarele de apă şi veţi strica cu pietre fiecare ogor bun.»“

20 I n the morning, about the time of offering the sacrifice, behold, water came by the way of Edom, and the country was filled with water.

În dimineaţa următoare, în timp ce se aducea jertfa, a început să vină dintr-odată apă de pe drumul dinspre Edom, şi pământul s-a umplut de apă.

21 N ow when all the Moabites heard that the kings had come up to fight against them, they gathered themselves together, all who were able to put on armor, young and old, and stood on the border.

Atunci toţi moabiţii, când au auzit că regii vin să lupte împotriva lor, i-au chemat pe toţi aceia care erau în stare să poarte armele, tineri şi bătrâni, şi au stat la hotar.

22 T hey rose up early in the morning, and the sun shone on the water, and the Moabites saw the water opposite them as red as blood.

Când s-au trezit dis-de-dimineaţă, soarele strălucea deasupra apelor şi moabiţii au văzut în faţa lor apele roşii ca sângele.

23 T hey said, “This is blood. The kings are surely destroyed, and they have struck each other. Now therefore, Moab, to the plunder!”

„Acesta este sânge!“ au zis ei. „Regii s-au luptat între ei şi s-au omorât unii pe alţii! Acum, la pradă, Moab!“

24 W hen they came to the camp of Israel, the Israelites rose up and struck the Moabites, so that they fled before them; and they went forward into the land attacking the Moabites.

Dar când au intrat în tabăra lui Israel, israeliţii s-au ridicat şi i-au bătut pe moabiţi până când aceştia au fugit dinaintea lor. Apoi au pătruns în ţară şi i-au ucis pe moabiţi.

25 T hey beat down the cities; and on every good piece of land each man cast his stone, and filled it. They also stopped all the springs of water, and felled all the good trees, until in Kir Hareseth all they left was its stones; however the men armed with slings went around it, and attacked it.

Le-au distrus cetăţile şi toţi bărbaţii au aruncat pietre în toate ogoarele, umplându-le astfel cu pietre. Au astupat toate izvoarele de apă şi au tăiat toţi copacii buni. Mai rămăseseră doar zidurile cetăţii Chir-Hareset, însă prăştiaşii au înconjurat-o şi au cucerit-o.

26 W hen the king of Moab saw that the battle was too severe for him, he took with him seven hundred men who drew a sword, to break through to the king of Edom; but they could not.

Când regele Moabului a văzut că a fost învins în luptă, a luat cu el şapte sute de oameni care luptau cu sabia, cu gând să-şi croiască drum până la regele Edomului, dar n-au putut.

27 T hen he took his oldest son who would have reigned in his place, and offered him for a burnt offering on the wall. There was great wrath against Israel; and they departed from him, and returned to their own land.

Atunci a luat pe întâiul său născut, care urma să fie rege în locul lui şi l-a adus ca ardere de tot pe zidul cetăţii. O mare indignare l-a cuprins pe Israel. Drept urmare Israel s-a retras din Moab, întorcându-se acasă.