1 A bimelech the son of Jerubbaal went to Shechem to his mother’s brothers, and spoke with them, and with all the family of the house of his mother’s father, saying,

Abimelek, fiul lui Ierub-Baal, s-a dus la Şehem, la rudele sale dinspre mamă şi le-a zis atât lor, cât şi întregului clan al bunicului său:

2 “ Please speak in the ears of all the men of Shechem, ‘Is it better for you that all the sons of Jerubbaal, who are seventy persons, rule over you, or that one rule over you?’ Remember also that I am your bone and your flesh.”

„Vă rog să spuneţi în auzul tuturor locuitorilor din Şehem: «Ce este mai bine pentru voi: să domnească peste voi şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Aduceţi-vă aminte că sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră!»“

3 H is mother’s brothers spoke of him in the ears of all the men of Shechem all these words. Their hearts inclined to follow Abimelech; for they said, “He is our brother.”

Unchii lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Şehem, iar ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelek căci îşi ziceau: «Este fratele nostru!»

4 T hey gave him seventy pieces of silver out of the house of Baal Berith, with which Abimelech hired vain and light fellows, who followed him.

I-au dat lui Abimelek şaptezeci de şecheli de argint din templul lui Baal-Berit, iar acesta a plătit cu ei nişte bărbaţi de nimic şi fără căpătâi, care au mers după el.

5 H e went to his father’s house at Ophrah, and killed his brothers the sons of Jerubbaal, being seventy persons, on one stone: but Jotham the youngest son of Jerubbaal was left; for he hid himself.

Apoi a venit la familia tatălui său, în Ofra şi i-a ucis pe o singură piatră pe fraţii lui, şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat fiindcă se ascunsese.

6 A ll the men of Shechem assembled themselves together, and all the house of Millo, and went and made Abimelech king, by the oak of the pillar that was in Shechem.

După aceea, toţi locuitorii din Şehem şi din Bet-Milo s-au strâns laolaltă şi au venit să-l întroneze pe Abimelek ca rege lângă terebintul din apropierea monumentului de la Şehem. Pilda lui Iotam

7 W hen they told it to Jotham, he went and stood on the top of Mount Gerizim, and lifted up his voice, and cried, and said to them, “Listen to me, you men of Shechem, that God may listen to you.

Când a auzit Iotam de lucrul acesta, s-a dus şi s-a aşezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo le-a strigat spunându-le: „Ascultaţi-mă, locuitori ai Şehemului, ca şi Dumnezeu să vă asculte!

8 T he trees set out to anoint a king over themselves. They said to the olive tree, ‘Reign over us.’

Copacii au plecat să ungă un rege peste ei şi i-au zis măslinului: «Domneşte peste noi!»

9 “ But the olive tree said to them, ‘Should I leave my fatness, with which they honor God and man by me, and go to wave back and forth over the trees?’

Dar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu uleiul meu prin care sunt onoraţi Dumnezeu şi oamenii, şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

10 “ The trees said to the fig tree, ‘Come and reign over us.’

Apoi copacii i-au zis smochinului: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

11 “ But the fig tree said to them, ‘Should I leave my sweetness, and my good fruit, and go to wave back and forth over the trees?’

Dar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi roadele mele cele bune, ca să stăpânesc peste copaci?»

12 “ The trees said to the vine, ‘Come and reign over us.’

Atunci copacii i-au zis viţei-de-vie: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

13 “ The vine said to them, ‘Should I leave my new wine, which cheers God and man, and go to wave back and forth over the trees?’

Dar viţa le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu mustul care aduce bucurie zeilor şi oamenilor şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

14 “ Then all the trees said to the bramble, ‘Come and reign over us.’

În cele din urmă toţi copacii i-au zis arborelui de jujuba: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

15 “ The bramble said to the trees, ‘If in truth you anoint me king over you, then come and take refuge in my shade; and if not, let fire come out of the bramble, and devour the cedars of Lebanon.’

Jujuba le-a răspuns copacilor: «Dacă vreţi cu adevărat să mă ungeţi ca rege al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă sub umbra mea, dar dacă nu vreţi, atunci să iasă foc din jujuba şi să mistuie cedrii Libanului!»

16 “ Now therefore, if you have dealt truly and righteously, in that you have made Abimelech king, and if you have dealt well with Jerubbaal and his house, and have done to him according to the deserving of his hands

Oare cu credincioşie şi în nevinovăţie aţi lucrat voi când l-aţi făcut rege pe Abimelek? V-aţi purtat voi bine cu Ierub-Baal şi familia lui? Şi oare i-aţi făcut voi după cum merita?

17 ( for my father fought for you, and risked his life, and delivered you out of the hand of Midian;

Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a riscat viaţa şi v-a eliberat din mâna lui Midian.

18 a nd you have risen up against my father’s house today, and have slain his sons, seventy persons, on one stone, and have made Abimelech, the son of his female servant, king over the men of Shechem, because he is your brother);

Dar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu şi i-aţi ucis cei şaptezeci de fii pe o singură piatră! Apoi l-aţi întronat ca rege peste locuitorii Şehemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, şi asta pentru că este unul din poporul vostru!

19 i f you then have dealt truly and righteously with Jerubbaal and with his house today, then rejoice in Abimelech, and let him also rejoice in you;

Dacă aţi lucrat astăzi cu credincioşie şi în nevinovăţie faţă de Ierub-Baal şi familia lui, atunci bucuraţi-vă de Abimelek şi Abimelek să se bucure de voi!

20 b ut if not, let fire come out from Abimelech, and devour the men of Shechem, and the house of Millo; and let fire come out from the men of Shechem, and from the house of Millo, and devour Abimelech.”

Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelek şi să-i mistuie pe locuitorii din Şehem şi din Milo! Şi să iasă foc din locuitorii Şehemului şi din Bet-Milo ca să-l mistuie pe Abimelek!“

21 J otham ran away, and fled, and went to Beer, and lived there, for fear of Abimelech his brother.

Apoi Iotam a fugit, a scăpat şi s-a dus la Beer; şi a locuit acolo, departe de faţa fratelui său Abimelek. Dumnezeu pune capăt răutăţii lui Abimelek

22 A bimelech was prince over Israel three years.

Abimelek stăpânea peste Israel de trei ani.

23 T hen God sent an evil spirit between Abimelech and the men of Shechem; and the men of Shechem dealt treacherously with Abimelech,

Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek şi locuitorii Şehemului şi astfel locuitorii Şehemului l-au trădat pe Abimelek,

24 t hat the violence done to the seventy sons of Jerubbaal might come, and that their blood might be laid on Abimelech their brother, who killed them, and on the men of Shechem, who strengthened his hands to kill his brothers.

pentru ca nelegiuirea săvârşită faţă de cei şaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată şi sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum şi asupra locuitorilor din Şehem, care l-au ajutat pe acesta să-şi omoare fraţii.

25 T he men of Shechem set an ambush for him on the tops of the mountains, and they robbed all who came along that way by them, and Abimelech was told about it.

Locuitorii din Şehem au pus la pândă pe vârfurile munţilor nişte oameni care-i jefuiau pe drumeţii ce treceau pe lângă ei. Lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelek.

26 G aal the son of Ebed came with his brothers, and went over to Shechem; and the men of Shechem put their trust in him.

Gaal, fiul lui Ebed, a venit în Şehem şi locuitorii Şehemului şi-au pus încrederea în el.

27 T hey went out into the field, harvested their vineyards, trod the grapes, held festival, and went into the house of their god, and ate and drank, and cursed Abimelech.

El şi oamenii lui au ieşit la câmp, le-au cules viile şi au pus strugurii în teasc, după care au dat un ospăţ; au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut şi l-au blestemat pe Abimelek.

28 G aal the son of Ebed said, “Who is Abimelech, and who is Shechem, that we should serve him? Isn’t he the son of Jerubbaal? Isn’t Zebul his officer? Serve the men of Hamor the father of Shechem, but why should we serve him?

Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek şi cine este Şehem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal şi nu este Zebul reprezentantul lui? E mai bine să slujiţi oamenilor lui Hamor, tatăl lui Şehem! De ce să-i slujim lui Abimelek?

29 I wish that this people were under my hand! Then I would remove Abimelech.” He said to Abimelech, “Increase your army, and come out!”

Ah, dacă ar fi cineva care să-i pună pe oamenii aceştia sub autoritatea mea! L-aş răsturna pe Abimelek! I-aş spune lui Abimelek: «Adună-ţi oştirea şi ieşi la luptă!» “

30 W hen Zebul the ruler of the city heard the words of Gaal the son of Ebed, his anger burned.

Zebul, conducătorul cetăţii, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, şi s-a aprins de mânie.

31 H e sent messengers to Abimelech craftily, saying, “Behold, Gaal the son of Ebed and his brothers have come to Shechem; and behold, they incite the city against you.

A trimis pe ascuns nişte soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu fraţii săi au venit la Şehem şi răscoală cetatea împotriva ta!

32 N ow therefore, go up by night, you and the people who are with you, and lie in wait in the field.

Pleacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine şi stai la pândă în câmp!

33 I t shall be that in the morning, as soon as the sun is up, you shall rise early, and rush on the city. Behold, when he and the people who are with him come out against you, then may you do to them as you shall find occasion.”

Apoi să te scoli dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui şi să te năpusteşti asupra cetăţii! Când Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“

34 A bimelech rose up, and all the people who were with him, by night, and they laid wait against Shechem in four companies.

Abimelek şi tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea şi s-au pus la pândă în patru cete lângă Şehem.

35 G aal the son of Ebed went out, and stood in the entrance of the gate of the city. Abimelech rose up, and the people who were with him, from the ambush.

Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii, Abimelek şi poporul care era cu el au ieşit din ascunzătoare.

36 W hen Gaal saw the people, he said to Zebul, “Behold, people are coming down from the tops of the mountains.” Zebul said to him, “You see the shadow of the mountains as if they were men.”

Când a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul: – Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munţilor! Zebul i-a răspuns: – Ceea ce vezi este umbra munţilor, nu oameni!

37 G aal spoke again and said, “Behold, people are coming down by the middle of the land, and one company comes by the way of the oak of Meonenim.”

Însă Gaal a zis din nou: – Este chiar un popor care se coboară dinspre centrul ţării, iar o ceată vine pe drumul dinspre stejarul prezicătorilor!

38 T hen Zebul said to him, “Now where is your mouth, that you said, ‘Who is Abimelech, that we should serve him?’ Isn’t this the people that you have despised? Please go out now and fight with them.”

Atunci Zebul i-a zis: – Unde îţi este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să-i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l-ai dispreţuit? Du-te acum şi luptă-te cu el!

39 G aal went out before the men of Shechem, and fought with Abimelech.

Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor din Şehem şi s-a luptat cu Abimelek.

40 A bimelech chased him, and he fled before him, and many fell wounded, even to the entrance of the gate.

Abimelek l-a urmărit, dar acesta a reuşit să fugă dinaintea lui. Mulţi oameni au căzut răpuşi până spre intrarea porţii.

41 A bimelech lived at Arumah; and Zebul drove out Gaal and his brothers, that they should not dwell in Shechem.

Apoi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i-a izgonit pe Gaal şi pe rudele lui, astfel că n-au mai rămas în Şehem.

42 O n the next day, the people went out into the field; and they told Abimelech.

A doua zi, când poporul a ieşit la câmp, Abimelek a fost înştiinţat de lucrul acesta.

43 H e took the people, and divided them into three companies, and laid wait in the field; and he looked, and behold, the people came out of the city. So, he rose up against them, and struck them.

Şi-a luat oamenii, i-a împărţit în trei cete şi s-a pus la pândă în câmp. După ce s-a uitat şi a văzut că poporul ieşise din cetate, a pornit la luptă împotriva lui, atacându-l.

44 A bimelech and the companies that were with him rushed forward, and stood in the entrance of the gate of the city; and the two companies rushed on all who were in the field, and struck them.

Abimelek şi cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porţii cetăţii. Două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp şi i-au ucis.

45 A bimelech fought against the city all that day; and he took the city, and killed the people in it. He beat down the city, and sowed it with salt.

Abimelek s-a luptat împotriva cetăţii toată ziua. După ce au cucerit-o şi au omorât poporul care era în ea, ei au dărâmat cetatea şi au presărat-o cu sare.

46 W hen all the men of the tower of Shechem heard of it, they entered into the stronghold of the house of Elberith.

Când au auzit acest lucru, toţi locuitorii turnului Şehemului au intrat într-un refugiu din templul lui El-Berit.

47 A bimelech was told that all the men of the tower of Shechem were gathered together.

I s-a adus la cunoştinţă lui Abimelek că toţi locuitorii turnului Şehemului s-au adăpostit acolo.

48 A bimelech went up to Mount Zalmon, he and all the people who were with him; and Abimelech took an ax in his hand, and cut down a bough from the trees, and took it up, and laid it on his shoulder. Then he said to the people who were with him, “What you have seen me do, make haste, and do as I have done!”

Abimelek şi tot poporul care era cu el s-a suit pe muntele Ţalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac şi a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Aţi văzut ce am făcut eu; faceţi şi voi la fel!“

49 A ll the people likewise each cut down his bough, and followed Abimelech, and put them at the base of the stronghold, and set the stronghold on fire on them; so that all the people of the tower of Shechem died also, about a thousand men and women.

Fiecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă şi l-a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu şi i-au dat foc atât lui, cât şi oamenilor dinăuntru. Aşa au murit toţi locuitorii din turnul Şehemului, aproape o mie de bărbaţi şi femei.

50 T hen Abimelech went to Thebez, and encamped against Thebez, and took it.

După aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebeţului, l-a împresurat şi l-a cucerit.

51 B ut there was a strong tower within the city, and all the men and women of the city fled there, and shut themselves in, and went up to the roof of the tower.

În mijlocul cetăţii era un turn fortificat. Locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru şi se suiseră pe acoperişul turnului.

52 A bimelech came to the tower, and fought against it, and came near to the door of the tower to burn it with fire.

Abimelek a ajuns până la turn şi l-a asediat. Când s-a apropiat de uşa turnului ca să-i dea foc,

53 A certain woman cast an upper millstone on Abimelech’s head, and broke his skull.

o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek şi i-a crăpat ţeasta.

54 T hen he called hastily to the young man his armor bearer, and said to him, “Draw your sword, and kill me, that men not say of me, ‘A woman killed him.’ His young man thrust him through, and he died.”

Atunci el l-a chemat repede pe cel care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca nu cumva să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!“ Slujitorul său l-a străpuns cu sabia şi el a murit.

55 W hen the men of Israel saw that Abimelech was dead, they each departed to his place.

Când au văzut israeliţii că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.

56 T hus God repaid the wickedness of Abimelech, which he did to his father, in killing his seventy brothers;

Astfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când şi-a ucis cei şaptezeci de fraţi.

57 a nd God repaid all the wickedness of the men of Shechem on their heads; and the curse of Jotham the son of Jerubbaal came on them.

Tot răul făcut de locuitorii din Şehem, Dumnezeu l-a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.