1 A bimelek, fiul lui Ierub-Baal, s-a dus la Şehem, la rudele sale dinspre mamă şi le-a zis atât lor, cât şi întregului clan al bunicului său:

Abimelech the son of Jerubbaal went to Shechem to his mother’s brothers, and spoke with them, and with all the family of the house of his mother’s father, saying,

2 „ Vă rog să spuneţi în auzul tuturor locuitorilor din Şehem: «Ce este mai bine pentru voi: să domnească peste voi şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Aduceţi-vă aminte că sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră!»“

“Please speak in the ears of all the men of Shechem, ‘Is it better for you that all the sons of Jerubbaal, who are seventy persons, rule over you, or that one rule over you?’ Remember also that I am your bone and your flesh.”

3 U nchii lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Şehem, iar ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelek căci îşi ziceau: «Este fratele nostru!»

His mother’s brothers spoke of him in the ears of all the men of Shechem all these words. Their hearts inclined to follow Abimelech; for they said, “He is our brother.”

4 I -au dat lui Abimelek şaptezeci de şecheli de argint din templul lui Baal-Berit, iar acesta a plătit cu ei nişte bărbaţi de nimic şi fără căpătâi, care au mers după el.

They gave him seventy pieces of silver out of the house of Baal Berith, with which Abimelech hired vain and light fellows, who followed him.

5 A poi a venit la familia tatălui său, în Ofra şi i-a ucis pe o singură piatră pe fraţii lui, şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat fiindcă se ascunsese.

He went to his father’s house at Ophrah, and killed his brothers the sons of Jerubbaal, being seventy persons, on one stone: but Jotham the youngest son of Jerubbaal was left; for he hid himself.

6 D upă aceea, toţi locuitorii din Şehem şi din Bet-Milo s-au strâns laolaltă şi au venit să-l întroneze pe Abimelek ca rege lângă terebintul din apropierea monumentului de la Şehem. Pilda lui Iotam

All the men of Shechem assembled themselves together, and all the house of Millo, and went and made Abimelech king, by the oak of the pillar that was in Shechem.

7 C ând a auzit Iotam de lucrul acesta, s-a dus şi s-a aşezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo le-a strigat spunându-le: „Ascultaţi-mă, locuitori ai Şehemului, ca şi Dumnezeu să vă asculte!

When they told it to Jotham, he went and stood on the top of Mount Gerizim, and lifted up his voice, and cried, and said to them, “Listen to me, you men of Shechem, that God may listen to you.

8 C opacii au plecat să ungă un rege peste ei şi i-au zis măslinului: «Domneşte peste noi!»

The trees set out to anoint a king over themselves. They said to the olive tree, ‘Reign over us.’

9 D ar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu uleiul meu prin care sunt onoraţi Dumnezeu şi oamenii, şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

“But the olive tree said to them, ‘Should I leave my fatness, with which they honor God and man by me, and go to wave back and forth over the trees?’

10 A poi copacii i-au zis smochinului: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

“The trees said to the fig tree, ‘Come and reign over us.’

11 D ar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi roadele mele cele bune, ca să stăpânesc peste copaci?»

“But the fig tree said to them, ‘Should I leave my sweetness, and my good fruit, and go to wave back and forth over the trees?’

12 A tunci copacii i-au zis viţei-de-vie: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

“The trees said to the vine, ‘Come and reign over us.’

13 D ar viţa le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu mustul care aduce bucurie zeilor şi oamenilor şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

“The vine said to them, ‘Should I leave my new wine, which cheers God and man, and go to wave back and forth over the trees?’

14 Î n cele din urmă toţi copacii i-au zis arborelui de jujuba: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

“Then all the trees said to the bramble, ‘Come and reign over us.’

15 J ujuba le-a răspuns copacilor: «Dacă vreţi cu adevărat să mă ungeţi ca rege al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă sub umbra mea, dar dacă nu vreţi, atunci să iasă foc din jujuba şi să mistuie cedrii Libanului!»

“The bramble said to the trees, ‘If in truth you anoint me king over you, then come and take refuge in my shade; and if not, let fire come out of the bramble, and devour the cedars of Lebanon.’

16 O are cu credincioşie şi în nevinovăţie aţi lucrat voi când l-aţi făcut rege pe Abimelek? V-aţi purtat voi bine cu Ierub-Baal şi familia lui? Şi oare i-aţi făcut voi după cum merita?

“Now therefore, if you have dealt truly and righteously, in that you have made Abimelech king, and if you have dealt well with Jerubbaal and his house, and have done to him according to the deserving of his hands

17 C ăci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a riscat viaţa şi v-a eliberat din mâna lui Midian.

(for my father fought for you, and risked his life, and delivered you out of the hand of Midian;

18 D ar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu şi i-aţi ucis cei şaptezeci de fii pe o singură piatră! Apoi l-aţi întronat ca rege peste locuitorii Şehemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, şi asta pentru că este unul din poporul vostru!

and you have risen up against my father’s house today, and have slain his sons, seventy persons, on one stone, and have made Abimelech, the son of his female servant, king over the men of Shechem, because he is your brother);

19 D acă aţi lucrat astăzi cu credincioşie şi în nevinovăţie faţă de Ierub-Baal şi familia lui, atunci bucuraţi-vă de Abimelek şi Abimelek să se bucure de voi!

if you then have dealt truly and righteously with Jerubbaal and with his house today, then rejoice in Abimelech, and let him also rejoice in you;

20 D ar dacă nu, să iasă foc din Abimelek şi să-i mistuie pe locuitorii din Şehem şi din Milo! Şi să iasă foc din locuitorii Şehemului şi din Bet-Milo ca să-l mistuie pe Abimelek!“

but if not, let fire come out from Abimelech, and devour the men of Shechem, and the house of Millo; and let fire come out from the men of Shechem, and from the house of Millo, and devour Abimelech.”

21 A poi Iotam a fugit, a scăpat şi s-a dus la Beer; şi a locuit acolo, departe de faţa fratelui său Abimelek. Dumnezeu pune capăt răutăţii lui Abimelek

Jotham ran away, and fled, and went to Beer, and lived there, for fear of Abimelech his brother.

22 A bimelek stăpânea peste Israel de trei ani.

Abimelech was prince over Israel three years.

23 D umnezeu a trimis un duh rău între Abimelek şi locuitorii Şehemului şi astfel locuitorii Şehemului l-au trădat pe Abimelek,

Then God sent an evil spirit between Abimelech and the men of Shechem; and the men of Shechem dealt treacherously with Abimelech,

24 p entru ca nelegiuirea săvârşită faţă de cei şaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată şi sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum şi asupra locuitorilor din Şehem, care l-au ajutat pe acesta să-şi omoare fraţii.

that the violence done to the seventy sons of Jerubbaal might come, and that their blood might be laid on Abimelech their brother, who killed them, and on the men of Shechem, who strengthened his hands to kill his brothers.

25 L ocuitorii din Şehem au pus la pândă pe vârfurile munţilor nişte oameni care-i jefuiau pe drumeţii ce treceau pe lângă ei. Lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelek.

The men of Shechem set an ambush for him on the tops of the mountains, and they robbed all who came along that way by them, and Abimelech was told about it.

26 G aal, fiul lui Ebed, a venit în Şehem şi locuitorii Şehemului şi-au pus încrederea în el.

Gaal the son of Ebed came with his brothers, and went over to Shechem; and the men of Shechem put their trust in him.

27 E l şi oamenii lui au ieşit la câmp, le-au cules viile şi au pus strugurii în teasc, după care au dat un ospăţ; au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut şi l-au blestemat pe Abimelek.

They went out into the field, harvested their vineyards, trod the grapes, held festival, and went into the house of their god, and ate and drank, and cursed Abimelech.

28 G aal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek şi cine este Şehem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal şi nu este Zebul reprezentantul lui? E mai bine să slujiţi oamenilor lui Hamor, tatăl lui Şehem! De ce să-i slujim lui Abimelek?

Gaal the son of Ebed said, “Who is Abimelech, and who is Shechem, that we should serve him? Isn’t he the son of Jerubbaal? Isn’t Zebul his officer? Serve the men of Hamor the father of Shechem, but why should we serve him?

29 A h, dacă ar fi cineva care să-i pună pe oamenii aceştia sub autoritatea mea! L-aş răsturna pe Abimelek! I-aş spune lui Abimelek: «Adună-ţi oştirea şi ieşi la luptă!» “

I wish that this people were under my hand! Then I would remove Abimelech.” He said to Abimelech, “Increase your army, and come out!”

30 Z ebul, conducătorul cetăţii, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, şi s-a aprins de mânie.

When Zebul the ruler of the city heard the words of Gaal the son of Ebed, his anger burned.

31 A trimis pe ascuns nişte soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu fraţii săi au venit la Şehem şi răscoală cetatea împotriva ta!

He sent messengers to Abimelech craftily, saying, “Behold, Gaal the son of Ebed and his brothers have come to Shechem; and behold, they incite the city against you.

32 P leacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine şi stai la pândă în câmp!

Now therefore, go up by night, you and the people who are with you, and lie in wait in the field.

33 A poi să te scoli dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui şi să te năpusteşti asupra cetăţii! Când Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“

It shall be that in the morning, as soon as the sun is up, you shall rise early, and rush on the city. Behold, when he and the people who are with him come out against you, then may you do to them as you shall find occasion.”

34 A bimelek şi tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea şi s-au pus la pândă în patru cete lângă Şehem.

Abimelech rose up, and all the people who were with him, by night, and they laid wait against Shechem in four companies.

35 C ând Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii, Abimelek şi poporul care era cu el au ieşit din ascunzătoare.

Gaal the son of Ebed went out, and stood in the entrance of the gate of the city. Abimelech rose up, and the people who were with him, from the ambush.

36 C ând a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul: – Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munţilor! Zebul i-a răspuns: – Ceea ce vezi este umbra munţilor, nu oameni!

When Gaal saw the people, he said to Zebul, “Behold, people are coming down from the tops of the mountains.” Zebul said to him, “You see the shadow of the mountains as if they were men.”

37 Î nsă Gaal a zis din nou: – Este chiar un popor care se coboară dinspre centrul ţării, iar o ceată vine pe drumul dinspre stejarul prezicătorilor!

Gaal spoke again and said, “Behold, people are coming down by the middle of the land, and one company comes by the way of the oak of Meonenim.”

38 A tunci Zebul i-a zis: – Unde îţi este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să-i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l-ai dispreţuit? Du-te acum şi luptă-te cu el!

Then Zebul said to him, “Now where is your mouth, that you said, ‘Who is Abimelech, that we should serve him?’ Isn’t this the people that you have despised? Please go out now and fight with them.”

39 G aal a înaintat în fruntea locuitorilor din Şehem şi s-a luptat cu Abimelek.

Gaal went out before the men of Shechem, and fought with Abimelech.

40 A bimelek l-a urmărit, dar acesta a reuşit să fugă dinaintea lui. Mulţi oameni au căzut răpuşi până spre intrarea porţii.

Abimelech chased him, and he fled before him, and many fell wounded, even to the entrance of the gate.

41 A poi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i-a izgonit pe Gaal şi pe rudele lui, astfel că n-au mai rămas în Şehem.

Abimelech lived at Arumah; and Zebul drove out Gaal and his brothers, that they should not dwell in Shechem.

42 A doua zi, când poporul a ieşit la câmp, Abimelek a fost înştiinţat de lucrul acesta.

On the next day, the people went out into the field; and they told Abimelech.

43 Ş i-a luat oamenii, i-a împărţit în trei cete şi s-a pus la pândă în câmp. După ce s-a uitat şi a văzut că poporul ieşise din cetate, a pornit la luptă împotriva lui, atacându-l.

He took the people, and divided them into three companies, and laid wait in the field; and he looked, and behold, the people came out of the city. So, he rose up against them, and struck them.

44 A bimelek şi cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porţii cetăţii. Două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp şi i-au ucis.

Abimelech and the companies that were with him rushed forward, and stood in the entrance of the gate of the city; and the two companies rushed on all who were in the field, and struck them.

45 A bimelek s-a luptat împotriva cetăţii toată ziua. După ce au cucerit-o şi au omorât poporul care era în ea, ei au dărâmat cetatea şi au presărat-o cu sare.

Abimelech fought against the city all that day; and he took the city, and killed the people in it. He beat down the city, and sowed it with salt.

46 C ând au auzit acest lucru, toţi locuitorii turnului Şehemului au intrat într-un refugiu din templul lui El-Berit.

When all the men of the tower of Shechem heard of it, they entered into the stronghold of the house of Elberith.

47 I s-a adus la cunoştinţă lui Abimelek că toţi locuitorii turnului Şehemului s-au adăpostit acolo.

Abimelech was told that all the men of the tower of Shechem were gathered together.

48 A bimelek şi tot poporul care era cu el s-a suit pe muntele Ţalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac şi a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Aţi văzut ce am făcut eu; faceţi şi voi la fel!“

Abimelech went up to Mount Zalmon, he and all the people who were with him; and Abimelech took an ax in his hand, and cut down a bough from the trees, and took it up, and laid it on his shoulder. Then he said to the people who were with him, “What you have seen me do, make haste, and do as I have done!”

49 F iecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă şi l-a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu şi i-au dat foc atât lui, cât şi oamenilor dinăuntru. Aşa au murit toţi locuitorii din turnul Şehemului, aproape o mie de bărbaţi şi femei.

All the people likewise each cut down his bough, and followed Abimelech, and put them at the base of the stronghold, and set the stronghold on fire on them; so that all the people of the tower of Shechem died also, about a thousand men and women.

50 D upă aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebeţului, l-a împresurat şi l-a cucerit.

Then Abimelech went to Thebez, and encamped against Thebez, and took it.

51 Î n mijlocul cetăţii era un turn fortificat. Locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru şi se suiseră pe acoperişul turnului.

But there was a strong tower within the city, and all the men and women of the city fled there, and shut themselves in, and went up to the roof of the tower.

52 A bimelek a ajuns până la turn şi l-a asediat. Când s-a apropiat de uşa turnului ca să-i dea foc,

Abimelech came to the tower, and fought against it, and came near to the door of the tower to burn it with fire.

53 o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek şi i-a crăpat ţeasta.

A certain woman cast an upper millstone on Abimelech’s head, and broke his skull.

54 A tunci el l-a chemat repede pe cel care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca nu cumva să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!“ Slujitorul său l-a străpuns cu sabia şi el a murit.

Then he called hastily to the young man his armor bearer, and said to him, “Draw your sword, and kill me, that men not say of me, ‘A woman killed him.’ His young man thrust him through, and he died.”

55 C ând au văzut israeliţii că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.

When the men of Israel saw that Abimelech was dead, they each departed to his place.

56 A stfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când şi-a ucis cei şaptezeci de fraţi.

Thus God repaid the wickedness of Abimelech, which he did to his father, in killing his seventy brothers;

57 T ot răul făcut de locuitorii din Şehem, Dumnezeu l-a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.

and God repaid all the wickedness of the men of Shechem on their heads; and the curse of Jotham the son of Jerubbaal came on them.